Corupția din sistemul sanitar. Zeci de milioane de euro zac îngropate în hârtii care ocupă spații din minister
„Spitale pe hârtie”, partea a III-a. 26 de spitale nou-nouțe promitea, în 2007, Eugen Nicolăescu, pe atunci ministru al Sănătății. Șapte dintre ele erau chiar regionale cu 800 de paturi.
Pentru studiile de fezabilitate a plătit 10 milioane de euro și cam asta a fost.
De fapt, nu chiar. Un an mai târziu a comandat încă 15 pentru renovarea unor spitale județene. Alte 10 milioane cheltuite. Bani cu care se ridică un spital de la zero. Risipă, incompetență, rea-voință, sunt doar câteva dintre explicațiile pentru eșecul din sistemul sanitar.
Plecăm azi în căutarea timpului pierdut în toți acești ani și ajungem în spitale care de 30 de ani n-au văzut decât o mână de var, niște geamuri și uși de termopan. În rest, același mozaic comunist și paturi de fier. Altfel, Nicolăescu, ministru ambițios, a lansat, în 2007, în licitație, realizarea a 28 de studii de fezabilitate.
Toată țara se umplea de spitale în doi ani. Aproape 10 milioane de euro au fost plătite unei firme austriece care a colaborat și cu o companie românească. În câteva luni au ieșit 26 de dosare, două au dispărut din schemă, fiecare conțînând povestea unui spital. Studiile sunt aproape identice pentru fiecare județ, cu mici excepții legate de numărul de paturi, studiile geo-top și amplasament.
Surse din Comisia Ministerială care a analizat aceste studii spun că în unele cazuri, textele fuseseră copiate fară modificarea județului. Așa se face că în dosarul alocat de exemplu Constantei apăreau referiri la județul Brașov. Cele 19 spitale județene urmau să aibă peste 400 de paturi, să coste peste 100 de milioane de euro fiecare și să fie gata în doi ani. Cele șapte regionale adăposteau 800 de paturi și întreaga investiție se ridica la 2,7 miliarde de euro, "una dintre cele mai mari investiții pe plan mondial după cum avea să declare Nicolăescu atunci". L-am căutat să-i cerem un punct de vedere fostului ministru al Sănătății, în prezent viceguvernator al Băncii Naționale.
Mihai Negrea a condus până anul trecut serviciul care se ocupa de construirea centrelor pentru arși finanțate de Banca Mondială în cadrul Ministerului Sănătății. Știe ce înseamnă construirea unui spital de la zero, așa că acest heirup al ministrului Nicolăescu era din start sortit eșecului. Un eșec plătit cu 10 milioane de euro, pe care nu le-a decontat nimeni.
Mihai Negrea: „Nici atunci și nici acum nu aveam cum să construim 28 de spitale în doi ani cât durează un studiu de fezabilitate imposibil. Nu avem firme românești care să construiască, se fac cu firme din străinătate pe tot ce inseamnă proiect tehnic. Să înceapă toate 28 odată am bloca întreaga capacitate de construcții de spitale, nicăieri nu se construiesc în Europa, o blocam sigur. În mod sigur e o naivitate, putem că tu poți ca și țară să construiești după 25 de ani 28 de spitale în condițiile în care până atunci nu aveai niciunul contruit nou, adică naivitate, asta pot să spun”.
Chiar și un raport al Curții de Conturi de anul trecut vorbește despre risipa făcută atunci de Ministerul Sănătății amintind de cele aproape 114 de milioane de lei cheltuite, fiind incluse aici și cele aproape 400 de mii de lei penalități de întârziere percepute de austrieci. Și ca risipa să fie maximă, tot Nicolăescu a cerut în 2008, 15 studii de fezabilitate pentru reabilitarea unor spitale județene pentru care Ministerul Sănătății a plătit 10 milioane de euro. Niciunul n-a fost pus în practică.
Pentru Nicolăescu, studiile de fezabilitate țineau deja loc de concret. În ultima zi de campanie electorală a lui 2008 merge cu alai mare la Călărași. S-au oprit pe terenul de la marginea orașului și în prezența presei și a zeci de importanți ai vremii au anunțat turnarea fundației la primul spital județean din seria celor 26. Presa locală sublinia turnarea primului cancioc de beton din ceea ce urma să fie cel mai modern spital județean din zonă. Primarul municipiului din acea vreme își amintește de acea zi pe care o numește istorică.
Nicolae Dragu, fostul primar al Municipiului Călărași: „O zi să zic cu soare, cu toate că ne aflam într-o zi cu soare, multă lume. Au fost peste 500 de oameni, de asemenea se întindea pe 10 sectare în prezența ministrului Nicolăescu, reprezentanții firmei Astaldi... Parcă și Dumnezeu coborâse puțin din ceruri să ne sprijine”.
Contracul fusese atribuit unei companii al cărei reprezentat era pe atunci Nicușor Cionoiu devenit între timp senator PSD de Călărași. Își amintește și el ziua începerii lucrărilor.
Nicușor Cionoiu, senator: A fost vorba o săptămână în care spațiile verzi au fost defrișate. Noi am facut o platformă de piatră și o groapă unde s-a procedat la turnarea betonului și un cort.
Reporter: Firma a și încasat bani?
Nicușor Cionoiu: Noi eram o firmă.
Reporter: De ce ați oprit?
Nicușor Cionoiu: Lucrările au fost oprite de când au început. A fost festivitatea aceea și atât după. Doar o festivitate și doar atât, deci îmi aduc aminte ultima zi sau penultima zi a acelui guvern.
Cseke Attila ajuns la Ministerul Sănătății după Nicolăescu, a înțeles că proiectul e nerealist și a invitat autoritățile locale care voiau să construiască spitale să ia gratis studiile de fezabilitate existente în minister. Șase au făcut asta, însă n-au mai apucat să le și construiască.
Reporter: De ce nu ați construit?
Cseke Attila: Pentru că era un proiect nu a fost bine fundamentat, nu exista finanțare pentru acest lucru, dar am făcut o chestiune, am pus la dispoziția UAT-uri aceste studii de fezabilitate. Unele au preluat, acesta e stadiul pe care eu îl cunosc.
Călărășenii au la dispoziție trei spitale: unul județean și două municipale. La Oltenița, devenit suport Covid, în clădirea ridicată în 1984 holurile și saloanele arată ca atunci.
Nu s-a investit deloc. Iar explicația vine de la actualul manager al Spitalului Județean Călărași.
Bogdan Mihai, directorul Spitalului Județean Călărași: Spitalele astea ani de zile au fost fabrici de bani.
Reporter: Au fost fabrici de bani?
Bogdan Mihai: S-au pompat ani de zile atât de mulți bani, încât ar fi trebuit să arate că zonele pe care le facem noi acum. Costurile, vă spun, sunt infime.
În spitalul județean Călărași s-au investit în lucrări de renovare până acum peste 5 milioane de lei, în ultimii trei ani, adică aproape un milion de euro, iar în multe situații lucrările au fost făcute de mantuaială.
Directorul care a preluat mandatul în urmă cu nouă luni spune că a găsit secții unde geamurile de termopan montate acum 10 ani erau prinse doar cu spumă poliuretanică. Lucrările sunt făcute de aceeași firmă aprobată de PNL, care a guvernat județul timp de 20 de ani. Compania care câștigă licitațiile lucrează cu subcontractori.
Bogdan Mihai, directorul Spitalului Județean Călărași: Nu e OK să ai asemenea abordare, aceleași discuții, aceeași poveste. Ce se întâmplă cu asta în 30 de ani, când vreodată se curăță în spatele lor?
Reporter: de ce lucrează așa cu picioarele?
Bogdan Mihai: Dac tot îl pui, de ce nu-l pui drept? Pe motivul ăsta au decoperat două etaje în toată zona asta.
Reporter: Cine e șeful de echipă?
Bogdan Mihai: Nu e aici. S-a făcut cu costuri imense. Dacă am aduna banii bagați în timp, am fi construit probabil un spital nou.
Șeful de echipă n-a mai apărut, dar managerul spune că nu lasă lururile așa. Ne mutam atenția spre lifturi. 40 de mii de euro a plătit spitalul în urmă cu doi ani pentru reabilitarea lor. Când actuala conducere a cerut aceleiași firme un preț pentru lifturi noi, surpriză, prețul a fost același.
La Călărași vedem cum arată batjocura și nepăsarea fară de banii noștri. Lucrări de mantuaială, uneori pe bani foarte mulți. Actualul manager spune că va investi în viitor într-o clădire nouă care e deja în construcție.
Ne mutăm în Capitală, loc preferat de politicieni să anunțe construcții de spitale. Într-un birou din Ministerul Sănătății zace un studiu de fezabilitate din 2009 pentru care statul a plătit 756.000 de lei. Spitalul regional de urgență ar fi urmat să se construiască pe platforma Fundeni. Și acest proiect a fost abandonat.
3,5 milioane de euro au fost plătite din bugetul Capitalei pentru studiul de fezabilitate al Spitalului Metropolitan Sfântul Sebastian, despre care fostul edil Gabriela Firea spunea că vă fi a doua construcție ca dimensiune din România, după Casa Poporului, de 247.000 de metri pătrați. Cu zeci de specializări, heliport și locuințe pentru medici.
S-a plătit studiul. S-a plătit și macheta. Așa că era momentul începerii unor lucrări. Suntem în luna iulie, 2020, cu două luni înainte de alegerile locale. După patru ani de mandat, edilul Bucureștiului își pune haine de șantier și anunță începerea lucrărilor.
„Am trecut la un alt nivel construirea propriu-zisă a unui spital metropolitan cu o mie de paturi, cu toate specialitățile necesare. Vreau să mergeți alături de mine cu colegii mei ca să vedeți că tot ce vă spun este real. Acestea sunt primele săpături la fundația Spitalului Sfântul Sebastian. Avem studiul de fezabilitate la care au lucrat colegii noștri preluat și pregătit amplasamentul, iar contractul pentru proiectare”, anunța Gabriela Firea.
Tot spectacolul de pe șantier are loc în iulie, deși încă din mai se știa că acolo se vă amenaja un spital moduar pentru pacienți Covid al cărui cost era anunțat la 2 milioane de euro. Așa că după câteva săptămâni, buldozerele pleacă, iar în locul lor sunt aduse containere pentru modular.
Reporter: Ce spune actuală conducere e că v-ați pozat pe șantier în iunie, deși știați din mai că acolo vă fi un spital Covid.
Gabriela Firea: Sunt două lucruri diferite. Noi ne-am dorit încă din primul an să analizam un spital, am discutat cu experți în Sănătate. Între timp a venit pandemia și dacă tot aveam șantierul deschis pentru spital, ne-a fost mai ușor, în aceeași zonă, să construim rapid prin două companii municipale spitalul modular Covid.
Compania de Consolidări a plătit containerele, dar n-a recuperat banii de la Primărie anul trecut, iar azi e în insolvență. De altfel, Nicușor Dan spune că a găsit în conturi, în octombrie, după preluarea mandatului, doar 3 milioane de lei.
Reporter: Compania municipală nu a plătit.
Gabriela Firea: Sunt facturi care erau la zi altele restante. Ce se întâmplă acum, că nu se plătesc deloc facturile, probabil că vor să facă achiziții.
Un lucru e cert. Modularul de două milioane de euro a funcționat doar câteva luni anul trecut, iar recent au fost deschise câteva saloane de DSU din cauza creșterii numărului mare de pacienți. În privința spitalului metropolitan pentru care s-au cheltuit deja 3,5 milioane de euro pentru studii, situația e clară.
Horia Tomescu, viceprimarul Capitalei: Harita suportă orice. Hârtia a suportat în ultimii ani bugete ale Primăriei București de 6,7 miliarde de lei. De fapt, această instituție nu a încasat niciodată mai mult de 4,5 miliarde de lei, bani pe care îi încasează efectiv. În patru ani s-a cheltuit bugetul Capitalei pe 5 ani.
Viceprimarul crede că proiectul poate fi dus la bun sfârșit, însă doar cu finanțare din împrumuturi. La buget nu sunt bani. Dar astea sunt doar planuri. Iar planurile nu vindecă oameni.
În cele trei puncte în care politicienii s-au dus anul trecut să anunțe investiții și termene de finalizare a rămas doar pietrișul adus pentru décor și speranță că acolo vor apărea și spitalele promise până în 2026. Cele trei regionale de la Iași, Cluj și Craiova sunt în proceduri pentru elaborarea proiectului tehnic ca să înceapă lucrările.
La Brașov s-a finalizat studiul de fezabilitate pentru regionalul ce se va construi cu bani de la BERD. Țara noastră e pe locul 32 din 34 de țări privind calitatea actului medical, iar România depășește doar Serbia și Cipru conform Indicelui European de Medicină Personalizată. Pademia ne-a arătat cât de vulnerabil, dar și de corupt e sistemul sanitar. Zeci de milioane de euro zac îngropate în hârtii care ocupă spații din Ministerul Săntătății. Oamenii politici își văd mai departe de interese și uneori afaceri. Și-n spatele acestui tablou, pare că România nu se mai face bine.
