Peste 1.000 de clădiri ar putea fi reconsolidate cu bani de la Comisia Europeană. Problema rămâne birocrația
1.400 de clădiri ar putea fi consolidate și eficientizate energetic pe bani europeni în următorii trei ani.
Comisia Europeană ne dă peste 200 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Primăria Bucureștiului a pregătit o listă scurtă de 34 de clădiri, care abia mai rezistă.
Problema rămâne, ca de fiecare dată, birocrația. Dacă nu vor fi făcute rapid dosarele necesare pentru fiecare clădire în parte riscăm să pierdem acești bani.
Un bloc din buza Cișmigiului, construit în anii '30 și încadrat în clasa 1 de risc seismic, stă la rând pentru consolidare. Locatarii au fost deja anuntați că ar urma să fie reparat din bani europeni. Pe lista Primariei București sunt trecute 34 de imobile pentru acest program.
Pe strada Blănari 14 a fost cândva un han construit în secolul 19, iar în 1934 arhitectul Gheorghe Simota l-a preluat și l-a reconstruit. A vrut sa păstreze atmosfera mediteraneană și stilul în care hanul a fost amenajat, așa că a păstrat la etaj locuințe, iar la parter spații comerciale. Cum nicio lucrare de întreținere nu a mai fost făcută la clădire, oamenii au fost evacuați în urmă cu aproape doi ani, iar acum, la parter, și-au improvizat case oameni ai străzii.
În total, putem sa primim peste 200 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a ne consolida clădirile cu risc seismic. Defalcat, autoritățile spun că vor acorda 700 de euro pe metru pătrat pentru lucrările de consolidare și eficientizare energetică.
Dragoș Vintilă, expert tehnic: ”Sunt și situații mai grave în care acești bani nu sunt suficienți. Sunt clădiri de patrimoniu, care merită consolidate. Sunt de acum 100-150 de ani. La cele mai vechi sumele sunt mai consistente."
Iar dacă expertiza va arăta că suma necesară depășește cei 700 de euro, proprietarii vor trebui să pună bani de la ei. Pentru a primi acești bani însă, trebuie pregătită documentația, iar acest lucru nu a fost facut de ani de zile. Rămâne și problema locuințelor sociale, unde ar trebui mutați locatarii clădirilor ce vor fi consolidate.
Răzvan Munteanu, Administrația Naționala pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic: "Avem 234 de locuințe sociale care sunt ocupate în proporție de 75%-80%. În momentul în care vom estima o nevoie suplimentară vom găsi soluții să putem să-i relocăm și pe aceștia, aceste familii. Sigur, dacă ne uităm istoric, putem spune că da, ne putem bloca în înțeles birocratice."
Numai în Bucuresti sunt 2.400 de clădiri încadrate în diferite clase de risc seismic care ar avea nevoie de lucrări de consolidare ori reabilitare. Experții spun însă că cifra reală ar fi de 10 ori mai mare.
 (5).webp)
