Românul care a donat sânge de 193 de ori: ”Am văzut că mă simt din ce în ce mai bine”

×
Codul embed a fost copiat

Donatorii obişnuiţi de sânge care merg frecvent la centrele de transfuzii sunt singura speranţă a celor care au mare nevoie de sânge.

Din păcate doar 2% dintre români donează periodic. Recordul de bine îl deţine un bărbat de 64 de ani din Ploieşti, care a donat de 193 de ori.

Era prin anii '70 când Lucian Bălaşa a venit pentru prima dată să doneze sânge.

Lucian Bălaşa, donator: "Am ajutat pe cineva am văzut că mă simt din ce în ce mai bine şi am făcut-o şi pentru sănătatea mea şi pentru ceilalţi care au avut nevoie. "

Şi Florin Munteanu are un record personal: la cei 42 de ani a venit acum pentru a 91-oara să doneze. Acum 16 ani de ziua lui a donat sânge pentru prima dată.

Citește și
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Florin Munteanu, donator: "Acum aparatele sunt foarte noi performante, atunci cred că am stat în jr de 4 ore.”

Un domn a acceptat să doneze şi celule stem.

Gheorghe State, donator: "Bănuiesc că din teamă că oamenii nu sunt bine informaţi considera că de fapt se face o legătură între donarea de măduvă ceea ce nu este corect. Deci celulele stem sunt tot din sânge."

Georgeta Hanganu, Centrul de transfuzii Ploieşti: "Oamenii aceştia sunt într-adevăr curajoşi şi dedicaţi şi le mulţumim. Ideea este că pacientul nu trebuie să aştepte sângele, ci sângele să trebuie aştepte pacientul și atunci oamenii ăştia care vin să doneze din proprie iniţiative sunt de mare folos."

În medie, la Centrul de Transfuzii din Ploieşti au loc lunar până la 2.000 de donări. Grupele rare, precum cele cu RH negativ - sunt deficitare.

Donatorii de sânge primesc pentru o donare, 7 tichete de masă a câte 9,57 de lei, permis de o zi- transport gratuit şi o zi liberă de la serviciu.

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Bulimia nervoasă, cum o recunoști și ce consecințe are asupra sănătății
Bulimia nervoasă, cum o recunoști și ce consecințe are asupra sănătății

Bulimia nervoasă este una dintre cele mai cunoscute și frecvente tulburări de comportament alimentar, alături de mâncatul compulsiv și anorexia nervoasă.

Alimente care calmează arsurile la stomac. Cum previi refluxul gastroesofagian
Alimente care calmează arsurile la stomac. Cum previi refluxul gastroesofagian

Majoritatea persoanelor se confruntă măcar o dată în viață cu arsurile la stomac. Acestea reprezintă o problemă medicală comună, care poate apărea ocazional după consumul anumitor alimente, mese sau băuturi.

Mâncatul compulsiv: cum recunoști și cum gestionezi binge eating
Mâncatul compulsiv: cum recunoști și cum gestionezi binge eating

Supraalimentarea pe care unii o asociază cu foamea exagerată sau poftele poate fi, de fapt, o tulburare de alimentație. Dacă te consideri un adevărat gurmand, este important să înveți să diferențiezi acest lucru de mâncatul compulsiv.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.