Povestea ultimului marangoz din Deltă. Cât costă bărcile pe care le construiește

×
Codul embed a fost copiat

Promovată ca un paradis verde, Delta Dunării este plină de ambarcaţiuni de mare viteză care poluează mediul, avertizează ecologiştii.

Pescarii şi proprietarii pensiunilor le preferă pe cele puternice din fibră de sticlă sau tablă , în locul celor din lemn sau cu motoare electrice. De aceea, în Deltă mai este un singur meşter care construieşte bărci din lemn.

În Delta Dunării întâlnim tot mai puţine bărci tradiţionale din lemn. Acestea sunt folosite în special în zonele cu specii protejate de păsări. Singurul marangoz, cum este numit meşterul specializat în construcţia de ambarcaţiuni din lemn, este Paul Vasiliu, în vârstă de 64 de ani.

Paul Vasiliu, marangoz:Lemnul este un material deosebit pe pământul acesta şi în viaţa noastră. Este în primul rând un material foarte ecologic."

În funcţie de dimensiuni, o barcă din lemn costă între 10 şi 12.000 de euro. Cele din fibră de sticlă trec de câteva zeci de mii de euro, dar sunt preferatele clienţilor. La fel şi cele din tabla cu motoare de mare viteză, care din poluează mediul.

Citește și
dambovita patzaichin
De acum, va puteti plimba pe raul Dambovita cu barca sau canotca, gratuit
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Mălin Mușetescu, guvernator ARBDD:Avem de a face cu un asalt al Deltei din partea celor care execută activităţi de turism, care plimbă turişti şi care au bărci din ce în ce mai mari şi din ce în ce mai puternice. Traficul exagerat de bărci poate să distrugă traseele."

La rândul lor pescarii folosesc şi ei tot mai puţin bărcile din lemn.

Eduard Acsente, ghid de turism: „Întotdeauna pescarii din Deltă au folosit bărci din lemn. Până acum 20 de ani, când au apărut cele din fibră de sticlă. Sunt un pic mai uşor de întreţinut astea din fibră de sticlă şi sunt cumva mai fiabile pe o perioadă mai lungă de timp, în schimb cele din lemn sunt mult mai rezistente, sunt mult mai ok cu mediul."

Singurul care mai calcă pragul atelierului pentru bărci din lemn este fiul lui Paul. Şcoala de marangozi s-a închis în 1954, iar secţia specială de la Şantierul Naval din Tulcea - în 1972.

Paul Vasiliu, marangoz:Cu regret trebuie să spun că deocamdată nu este nimeni să îi placă acest meşteşug, să îl abordeze şi să lucreze şi într-adevăr să dezvolte pe mai departe această activitate."

Ivan Patzaichin este unul dintre susţinătorii bărcilor din lemn. Împreună cu ultimul marangoz, Patzaichin a creat o barcă specială, o combinaţie între canoe şi lotcă.

„Cel mai important este să mergi cu o barcă cu vâsle, să simţi, dacă stai acum puţin atent auzi şi cântări de păsări şi de broaşte. Altfel te primesc, atfel te apropii de ele dacă vii cu barca cu vâsle. Când vii cu un motor rapid atunci se sperie şi fug şi nu apuci să vezi mai nimic."

Cătălin Țibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management Destinaţia Turistică Delta Dunării: „Dacă vrem să avem o Deltă curată, să discutăm de un turism responsabil în Delta Dunării, evident că trebuie să luăm în considerare şi obligatoriu transportul cu bărci din lemn, bărci astfel construite cu motoare de mici capacităţi sau motoare electrice. Până la urmă, Delta presupune un turism lent, turism de vizitare, nu un turism de viteză cum se întâmplă în zilele de astăzi."

În Delta Dunării circulă peste 2.000 de ambarcaţiuni de agrement, cele mai multe cu motoare puternice.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Ivan Patzaichin, omul simplu din Deltă care nu și-a uitat originile: „Mă simțeam dator față de săteni pentru ce am realizat”
Ivan Patzaichin, omul simplu din Deltă care nu și-a uitat originile: „Mă simțeam dator față de săteni pentru ce am realizat”

România a dat lumii cel mai mare canotor: Ivan Patzaichin. A câştigat aurul la patru olimpiade şi e o legendă vie. Un sportiv care s-a reinventat pe apă, dar şi după ce s-a retras din activitatea competiţională.

De acum, va puteti plimba pe raul Dambovita cu barca sau canotca, gratuit
De acum, va puteti plimba pe raul Dambovita cu barca sau canotca, gratuit

Dupa ani de zile de planuri marete lansate cu surle si trambite de autoritati, dar care au esuat lamentabil, fostul campion olimpic Ivan Patzaichin incearca sa dea o sansa raului Dambovita ca spatiu de agrement.

Sulina, orasul de ruine din inima Deltei. Ivan Patzaichin incearca sa gaseasca secretul eco-turismului in zona
Sulina, orasul de ruine din inima Deltei. Ivan Patzaichin incearca sa gaseasca secretul eco-turismului in zona

PROBLEME IN PARADIS, partea a II-a. Doua zile, atat petrec de obicei turistii in Delta. Multi dintre ei vor in acest timp sa vada tot, asa ca barcile circula cu viteza, sperie pasarile, iar la final turistii nu raman cu mare lucru.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.