Diferența dintre consult și control. Când ar trebui să apelăm la fiecare dintre cele două

consult medical
freepik.com

Ai nevoie de o programare la medicul specialist și nu înțelegi care este diferența între consultație și control? Monitorizarea stării de sănătate este cu siguranță o prioritate, însă este important să înțelegem cum anume să cerem ajutor de specialitate.

Uneori, lista de servicii medicale poate crea confuzie în rândul pacienților, însă totul este, de fapt, mai simplu decât îți imaginezi. Atât consultul, cât și controlul, reprezintă un tip de vizită medicală, dar acestea sunt diferite din anumite puncte de vedere. Află în continuare ce reprezintă fiecare dintre ele și pentru care să optezi.

Ce este un consult medical

Consultația medicală inițială este prima interacțiune pe care o ai cu medicul specialist. Aceasta presupune efectuarea anamnezei și examenului clinic, precum și trimiterea către investigații paraclinice.

Anamneza reprezintă discuția propriu-zisă dintre medic și pacient, care are ca scop evaluarea simptomatologiei, istoricului medical personal și familial.

Citește și
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Examenul clinic este, de fapt, examinarea fizică. Acesta cuprinde inspectarea semnelor clinice de boală. În funcție de specialitatea medicală, poate presupune cântărirea, măsurarea tensiunii arteriale, pulsului, inspectarea tegumentelor, examinarea mucoasei nazale, cavității bucale și canalului auditiv, verificarea reflexelor, auscultația cardiacă sau pulmonară, examen vaginal sau rectal.

Pe baza informațiilor obținute în cadrul consultației, medicul te va redirecționa către analize de laborator (pot include analiza probelor de sânge, de urină, de fecale, țesuturi, secreții fiziologice sau patologice) și alte investigații, cum sunt cele imagistice (ecografie, radiografie, RMN, tomografie computerizată, endoscopie digestivă), electrocardiograma (EKG) sau alte proceduri diagnostice complexe (cum ar fi coronarografie, holter EKG, test de efort, teste urodinamice, audiometrie, investigații oftalmologice).

Uneori, anumite probe pot fi recoltate în cadrul consultației și trimise către laborator de către specialist. Alteori, este nevoie să te deplasezi personal către un laborator de analize. De asemenea, anumite cabinete pun la dispoziție investigații care pot fi realizate în timpul consultației, însă altele nu sunt dotate cu aparatură medicală. În acest caz, va trebui să te programezi pentru investigații în alte clinici.

Consultația inițială și investigațiile paraclinice asociate acesteia au rolul de a aduna toate informațiile necesare pentru depistarea problemelor de sănătate încă nediagnosticate. Pe baza acestora, medicul va alege cea mai bună abordare terapeutică în cazul fiecărui pacient.

Ce este controlul medical

Spre deosebire de consultațiile inițiale, cele de control fac referire la vizitele medicale regulate, care sunt programate de către medic. Acestea au loc după prima interacțiune cu specialistul, adică după ce o afecțiune a fost descoperită în urma consultației inițiale și investigațiilor paraclinice. Scopul lor este acela de a monitoriza și ține sub control patologia diagnosticată.

Aceasta se poate efectua la 1 lună, 3 luni, 6 luni sau 1 an, în funcție de tipul de afecțiune și severitatea acesteia. Medicul îți va spune cât de des este nevoie să revii pentru consultația de control. În mod similar cu cea inițială, aceasta cuprinde anamneza și examenul clinic, dar și analize de laborator și investigații medicale de rutină.

În multe dintre cazuri, investigațiile paraclinice de reevaluare medicală sunt mai puțin complexe decât cele inițiale, care au fost necesare pentru diagnosticul bolii. Ele trebuie efectuate conform recomandărilor medicului, pentru a putea analiza evoluția patologiei și riscul de complicații. Cu toate acestea, dacă specialistul identifică anumite modificări ce sugerează prezența complicațiilor, poate recomanda investigații medicale mai amănunțite.

Pe baza evoluției, medicul poate observa dacă tratamentul funcționează conform așteptărilor și îl poate ajusta în funcție de necesități. Acesta poate mări sau micșora dozele, poate înlocui unele substanțe farmaceutice sau poate modifica schema de tratament medicamentos. De asemenea, specialistul monitorizează și ține sub control eventuale efecte adverse ale medicamentelor. Toate acestea au ca scop final gestionarea cât mai eficientă a patologiilor și prevenția complicațiilor.

La care dintre ele apelezi

Pentru o mai bună înțelegere a celor două tipuri de vizite medicale, este important să știi în ce situații sunt ele recomandate. Iată când să apelezi la o consultație inițială sau la una de control:

Când ai nevoie de o consultație

Consultația se efectuează în următoarele situații:

  • Nu ești diagnosticat cu nicio afecțiune, însă experimentezi o simptomatologie acută sau cronică;

  • Ești deja diagnosticat cu una sau mai multe afecțiuni, însă prezinți semne și simptome noi apărute, pentru care nu ai primit un diagnostic;

  • Dorești să îți schimbi medicul specialist sau ai nevoie de o a doua opinie medicală;

  • Screeningul pentru prevenția primară a unor afecțiuni comune (cum ar fi cele cardiovasculare, oftalmologice, ginecologice) – teste de rutină care vizează evaluarea stării generale de sănătate și depistarea timpurie a unor afecțiuni cronice.

Dacă nu știi la ce tip de specialitate medicală să apelezi, poți cere ajutorul medicului de familie, care te va redirecționa către un specialist potrivit, în funcție de semnele și simptomele pe care le experimentezi.

Atenție! Accidentele, traumatismele și simptomele severe cu debut brusc impun consultație în regim de urgență, care se efectuează în cadrul unității de primiri urgențe a spitalelor.

Un alt lucru important de reținut este faptul că multe afecțiuni sunt silențioase în stadiul incipient. Cu alte cuvinte, nu trebuie să aștepți apariția unor simptome pentru a te adresa medicului. Astfel, în cazul persoanelor sănătoase clinic, investigațiile și consultațiile de rutină se efectuează anual. Acestea au scopul de a depista din timp modificările patologice și de a gestiona cu succes factorii de risc. Medicul de familie îți poate oferi un bilet de trimitere sau poți opta pentru diferite abonamente de screening în rețeaua medicală privată.

Când este necesară consultația de control

Monitorizarea stării de sănătate, evoluției bolii și răspunsului la tratament se realizează în cadrul aceleiași specialități medicale, la același medic. Consultația de control se recomandă atunci când:

  • Suferi de o boală acută sau cronică, pentru care ai primit deja tratament;

  • Ai fost supus recent unei intervenții chirurgicale sau unei proceduri minim-invazive – specialistul trebuie să monitorizeze procesul de vindecare;

  • Ai nevoie de teste de screening pentru prevenția complicațiilor (spre exemplu, investigații oftalmologice pentru screeningul retinopatiei diabetice sau analize de sânge uzuale).

De obicei, specialistul este cel care te programează la control sau te anunță în ce perioadă să te prezinți din nou la cabinet.

Prin urmare, atât consultația medicală inițială, cât și cea de control, au o importanță crucială pentru menținerea unei stări optime de sănătate și controlul patologiilor cronice sau acute. Dacă te confrunți cu semne și simptome de boală, adresează-te cu încredere medicului pentru o consultație de diagnostic.

În cazul în care ești deja diagnosticat cu una sau mai multe patologii, nu neglija controlul și investigațiile de rutină, deoarece acestea sunt un instrument de bază în managementul eficient al bolilor.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Bulimia nervoasă, cum o recunoști și ce consecințe are asupra sănătății
Bulimia nervoasă, cum o recunoști și ce consecințe are asupra sănătății

Bulimia nervoasă este una dintre cele mai cunoscute și frecvente tulburări de comportament alimentar, alături de mâncatul compulsiv și anorexia nervoasă.

Alimente care calmează arsurile la stomac. Cum previi refluxul gastroesofagian
Alimente care calmează arsurile la stomac. Cum previi refluxul gastroesofagian

Majoritatea persoanelor se confruntă măcar o dată în viață cu arsurile la stomac. Acestea reprezintă o problemă medicală comună, care poate apărea ocazional după consumul anumitor alimente, mese sau băuturi.

Mâncatul compulsiv: cum recunoști și cum gestionezi binge eating
Mâncatul compulsiv: cum recunoști și cum gestionezi binge eating

Supraalimentarea pe care unii o asociază cu foamea exagerată sau poftele poate fi, de fapt, o tulburare de alimentație. Dacă te consideri un adevărat gurmand, este important să înveți să diferențiezi acest lucru de mâncatul compulsiv.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.