Regina Maria a României. Curiozități despre viața „Reginei solat”

18-07-2022 | 13:52

Astăzi, 18 iulie 2022 se împlinesc 84 de ani de moartea reginei Maria a României, supranumită și Regina Întregitoare datorită efortului depus pentru Unirea Transilvaniei, a Bucovinei și a Basarabiei cu România.

Bianca Sitaru

Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha s-a născut pe 29 octombrie 1875 în castelul Eastwel, în comitatul Kent din Anglia.

Părinții săi au fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh, al doilea fiu al Reginei Victoria a Marii Britanii, iar mama, Maria Alexandrovna Romanova a fost fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

Copilăria Reginei Maria

Nepoată a reginei Victoria, Maria a fost botezată pe 15 decembrie 1875 la capela privată a castelului Windsor, din comitatul Berkshire, Anglia și i-a avut ca nași de botez pe împărăteasa Rusiei, Maria Alexandrovna și pe Alexandru al III-lea.

Timp de 12 ani, Maria a crescut la Eastwell Park, care în timp a devenit locul ei preferat.

„Oricât aș îmbătrâni, mirosul frunzelor uscate de toamnă îmi va aduce mereu în fața ochilor imaginea vechii case englezești. Acea aromă, oriunde aș fi, îmi evocă viziunea locului Eastwell Park, cu cărările sale prin pădure, pe care le băteau pașii noștri copilăroși”, scria regina Maria în „Povestea vieții mele”.

În 1886, tatăl său a fost numit la comanda Flotei Mediteraneene, motiv pentru care familia s-a mutat în Malta pentru trei ani.

Maria se înțelegea foarte bine cu sora ei mai mică, Ducky, cu care își petrecea majoritatea timpului. Cele două vizitau monumentele istorice de pe insulă și luau lecții de călărie.

În Malta, Maria se îndrăgostește de Maurice Bourke, căpitanului yahtului pe care îl deținea tatăl ei.

În 1888, George al V-lea, viitorul rege al Marii Britanii și vărul Mariei, prinde drag de ea și părinții lui văzând asta au făcut o cerere formală în căsătorie în numele lui, pe care ducesa de Edinburgh a respins-o numaidecât.

„Anii trec și Maria, care a devenit una dintre cele mai frumoase și titrate prințese din Europa, se apropie de vârsta fatală la care trebuie să te gândești la viitor. Viitorul pentru o tânără de rangul ei este cuprins într-un singur cuvânt: căsătorie. În acea epocă nici nu se punea problema să ceri părerea copiilor, care trebuiau să se căsătorească din motive ce nu țineau de sentimente, ci de politică. Maria va trebui să se încline în fața sorții obișnuite. Pentru ea, având un caracter atât de ferm, va fi o rană care nu se va cicatriza decât după mulți ani. Maternitatea și apoi politica vor fi într-un fel substitute ale dragostei neîmplinite”, scria Guy Gauthier în cartea „Missy, regina României”.

Relația Mariei cu Ferdinand

Casa Regală a României era în căutarea unei partenere de coroană pentru Ferdinand. Astfel, în perioada următoare, au făcut tot felul de acțiuni pentru a-i apropia pe cei doi, iar în vara anului 1882 a avut loc logodna dintre Maria și Ferdinand.

Pe 10 ianuarie 1893, la Sigmaringen în Germania, a avut loc căsătoria dintre cei doi. Căsătoria a avut trei cermonii, una civilă și două relicioase: catolică (religia lui Ferdinand) și protestantă (religia Mariei).

În martie 1896, cuplu se mută la Palatul Cotroceni, reședință pe care Regele Carol I a amenajat-o începând din 1892.

Copiii cuplului Regina Maria și Regele Ferdinand

Regina Maria și Ferdinand au avut șase copii. Primul copil este principele Carol care s-a născut la castelul Peleș în 1893.

Următorul copil a fost principesa Elisabeta în 1984, urmată de principesa Maria în 1900, principele Nicolae în 1903, principesa Ileana în 1909 și principele Mircea în 1913, care a murit la o vârstă fragedă.

Regina Maria primește titlul de comandant onorific al Regimentului 4 Roșiori

În 1896, regele Carol I o numește pe nora sa comandant onorific al Regimentului 4 Roșiori. Acest lucru, presupunea ca Maria să fie aproape de soldați pe timpul războiului.

În 1897, Ferdinand se îmbolnăvește de o formă gravă de febră tiroidă care aproape i-a cauzat moartea. După însănătoșirea lui, cuplul princiar pleacă pe Coasta de Azur împreună cu rudele Mariei din familia imperială rusă.

Titlul de Regină a României

Principesa Maria a devenit Regina a României pe 11 octombrie 1914, după moartea regelui Carol I, într-o perioadă zbuciumată, marcată de izbucnirea Primului Război Mondial.

În timpul războiului, atât Familia Regală a României, cât și întreaga societate românească erau împărțite în tabere, care susțineau fie neutralitatea, fie intrarea în război de partea unei alianțe sau a celeilalte.

În primii doi ani de război, România a rămas neutră, dar în 1916, regele Ferdinand a finalizat negocierile cu reprezentanții Antantei și în urma unui tratat politic, România a intrat în război în perioada 14/27 august 1916.

După intrarea României în Război, regina Maria a fost txtrem de implicată și și-a petrecut o mare parte din timp pe front și în spitalele de campanie, îngrijind răniții.

„În fiecare dimineață, Regina, în uniformă de infirmieră, însoțită de o doamnă de onoare și de un grup de brancardieri voluntari se duce la gară pentru a-i primi pe răniți. Regina înfruntă moartea și ceea ce este fără îndoială cel mai greu, depășește oboseala unei zile nu de opt ore ci a unei zile care se întinde până noaptea târziu, cu șaisprezece, șaptesprezece sau optsprezece ore de muncă, pe cât de respingătoare pe atât de periculoasă, în mijlocul emanațiilor infecte ale cangrenelor. Când este vorba de Regina nu ne referim la curaj. Curajul presupune teamă și energia de a învinge. Sentiment necunoscut pentru o suverană a cărei îndrăzneală aduce a invulnerabilitate“, scria des—Contele Saint-Aulaire, Ministrul Franței la București.

Moartea Reginei Maria

În 1936, Regina Maria s-a îmbolnăvit iar starea ei s-a agravat odată cu trecerea anilor. Deși a fost consulată de 30 medici, nimeni nu a reușit să-i pună un diagnostic.

După ce a cerut cu insistență să plece din sanatoriul unde era internată în 1938, Regina Maria s-a întors la Castelul Pelișor și pe 18 iulie a încetat din viață.

Mormântul Reginei Maria

În anul 1933, când și-a întocmit testamentul, Regina Maria a cerut ca, după moartea ei, inima să-i fie depusă în capela pe care o construise în palatul său Stella Maris, de la Balcic, iar corpul să fie depus la necropola regală de la Mănăstirea Curtea de Argeș.

În 1940, după cedarea Cadrilaterului, caseta cu inima Reginei a fost luată de la Balcic de către principesa Ileana și a fost dusă la Castelul Bran, într-o capelă realizată pe modelul celei de la Balcic.

În perioada comunistă, casetele au fost transferate la Muzeul Național de Istorie a României.

Din 2015, caseta cu inima Reginei Mariei face parte din colecția publică a Muzeul Național „Peleș”, potrivit gov.ro