Importurile de muștar sunt afectate de conflictul din Ucraina. Fermierii români fac față cu greu situației
Ce-ar fi micii dacă n-ar avea alături o lingură de muștar? Cu siguranță nu ne-ar mai oferi aceeași bucurie. Celebrul sos picant sau dulce-acrișor este însă în pericol, pentru că arşiţa a afectat culturile de muștar din țară.
Rusia și Ucraina, principali furnizori de semințe de muștar, au probleme cu exporturile. În aceste condiţii, condimentul a început să dispară de pe rafturile unor magazine din vestul Europei.
Depozitele de muştar au rămas pe jumătate goale. Deși planta este iubitoare de căldură și rezistă la secetă, condițiile extreme de anul acesta nu i-au priit deloc.
Dumitru Năruja, șef de depozit: "Producția a fost foarte slabă. Producția medie a fost de 500 de kilograme la hectar. E foarte puțin".
Metin Seihisleam, agricultor: „În anii normali, se obțineau undeva la 1.200 - 1.400 de kg pe hectar de muștar, anul acesta producţiile sunt sub 800 kg”.
În țară sunt în jur de 200 de cultivatori, care au însămânţat cu muștar aproape 4.000 de hectare.
Majoritatea sunt în Constanța, Dolj, Mehedinți, Galați și Timiș, zone în care anul acesta a fost mult prea cald.
Județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu muștar
Cum fermierii români nu pot asigura materia prima necesară fabricilor de muștar, procesatorii încearcă să o aducă din afara țării. La Tecuci, în patria muștarului, sunt mari probleme.
Cafer Yurtsever, director general adjunct al unei fabrici de muștar: "Noi cumpărăm boabe de muștar din Ucraina și din Rusia. Înainte de război era 500 de euro pe tonă și acum este 2000 de euro pe tonă".
Laura Grigoraș, export manager: "Avem clienți și în SUA, pleacă și în Cipru. Avem clienți în Franța, Belgia, Germania, Maria Britanie nu am putut să onorăm toate contractele".
Şi administratorii acestei fabrici din județul Brașov importa anual în jur de zece tiruri cu boabe de muștar însă acum au reușit să aducă numai două.
Sorin Turcu, administrator al unei fabrici de muștar: „Neștiind nimeni ce se va întâmpla în Rusia, fermierii noștri nu au plantat cantități mai mari, ba unii dintre ei chiar au renunțat anul ăsta și s-a suprapus această criză cu seceta”.
Povestea se repetă şi în alte ţări. Muștarul a început să dispară din magazinele din Franța. Renumită pentru muștarul de Dijon, țara importă mai toate boabele din Canada, care a fost lovită de secetă încă de anul trecut.
Oamenii caută să prepare singuri, în casă, substitute de muștar. Un sos potrivit pentru însoțirea cărnii, poate fi fabricat din hrean, turmeric sau wasabi, o plantă ce provine din Japonia. Bucătarii noștri au și alte idei.
Acest chef pornește de la semințele de floarea soarelui, pe care le condimentează din belșug.
Dan Neagu, bucătar: ”Pentru culoare o să punem turmeric, bineînțeles nu trebuie să ne lipsească hreanul. Punem un pic de piper roşu să avem un pic de iuțime mai punem puțin ulei și oțetul rămas, câteva secunde și am făcut muștarul”.
Producătorii avertizează că ar putea fi nevoiți să scumpească muștarul. Nu doar materia primă îi costă mai mult, ci și ambalajele, transportul, energia și forța de muncă.
 (5).webp)
