Euro a atins un maxim istoric. Ce înseamnă majorările votate de Parlament: la 100 de lei încasați, România cheltuiește 134

×
Codul embed a fost copiat

Efectele provocate de vestea că vor crește cheltuielile statului se văd deja la casele de schimb valutar. Euro a ajuns la cea mai mare valoare atinsă vreodată: 4 lei și 87 de bani.

 

Este reacția investitorilor, care văd că România pregătește noi cheltuieli, în plină criză mondială.

Dacă s-ar majora pensiile și salariile profesorilor, plus alocațiile, deficitul ar ajunge la 11% din PIB, spun economiștii.

Aceștia avertizează că ratingul suveran al țării ar putea fi scăzut de agențiile de specialitate, lucru care ar duce la pierderea investițiilor și la datorii chiar mai mari.

Citește și
Marcel Ciolacu, Parlament
Parlamentul a adoptat rectificarea bugetară, cu majorarea pensiilor și bani pentru profesori. Ce pericole există
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Cursul de schimb leu-euro are un al doilea moment de depreciere din acest an, după cel din martie când euro se scumpea din cauza anticipării unei noi crize.

Acum euro se întărește din nou și leul pierde teren din două motive, potrivit analiștilor.

A ajuns la recordul absolut, 4,87, pentru că euro se întărește în raport cu toate monedele regionale, forint, zlot, coroana cehească, dar și pentru că investitorii reacționează și își retrag investițiile după ce Parlamentul a aprobat mai multe cheltuieli.

Un euro mai scump înseamnă importuri mai scumpe, mașini mai scumpe, apartamente și chirii mai scumpe pentru oamenii de rând.

 

România riscă să piardă 3 miliarde de euro din fondurile europene

 

Dar există o altă problemă - una mult mai importantă - am putea pierde fonduri europene dacă facem cheltuieli sociale în criză, spunea miercuri președintele.

Klaus Iohannis, președintele României: "Există nu doar avertismente, există discuții extrem de serioase cu înalți responsabili – nu doresc să nominalizez, dar cu înalți responsabili din Comisia Europeană, care ne-au spus franc: dacă această rectificare aprobată în Parlament intră în vigoare, ni se vor tăia aproximativ 3 miliarde de euro din fonduri europene, fiindcă încălcăm mai multe prevederi ale tratatelor".

Cristian Popa, CFA, membru în Consiliul de Administrație al BNR: "Cred că măsurile vor împovăra semnificativ și grav bugetul țării, nu trebuie să uităm că am intrat în pandemie cu cel mai mare deficit din Europa, peste limita impusă de Comisia Europeană, deficitele erau destul de mari și eram deja în procedura de deficit excesiv. Există de asemenea riscul agențiilor de rating care este mare. Ar putea aștepta să vadă legea promulgată înainte de a acționa, înainte de a lua o decizie în ceea ce ne privește de a ne coborî la statutul de nerecomandabili investițiilor sau nu, s-ar putea să nu aibă răbdare”.

Ce înseamnă cheltuielile în plus votate de Parlament și pe care președintele are acum opțiunea să le respingă o singură dată?

Șeful statului a zis că ar fi vorba despre 6% din PIB. Produsul Intern Brut, adică toate prețurile serviciilor și mărfurilor din România, reprezintă anul acesta 1.058 de miliarde de lei.
6 procente înseamnă 63,5 miliarde.

Dar bugetul de stat, adică partea gestionată de guvern, reprezintă 20% din PIB. Aceste cheltuieli suplimentare ar însemna aproape 30% din bugetul de stat.

Să simplificăm. Pentru fiecare 100 de lei pe care îi încasează, statul român cheltuiește 134 de lei. Iar acești 34 de lei sunt împrumutați.

Sau sunt bani „pe caiet”, cum ar spune unii. Așadar oricum nu avem bani pentru tot ce cheltuim. Dacă deficitul ar crește, ne-am împrumutăași mai scump, iar datoriile ar crește și mai mult.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
CCR a respins sesizarea Guvernului privind dublarea etapizată a alocațiilor. Ce va urma
CCR a respins sesizarea Guvernului privind dublarea etapizată a alocațiilor. Ce va urma

Curtea Constituţională a României a decis, joi, respingerea sesizării Guvernului referitoare la Legea de respingere a OUG 123/2020 pentru modificarea articolului 3 din Legea 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii.

Parlamentul a adoptat rectificarea bugetară, cu majorarea pensiilor și bani pentru profesori. Ce pericole există
Parlamentul a adoptat rectificarea bugetară, cu majorarea pensiilor și bani pentru profesori. Ce pericole există

Plenul Parlamentului a adoptat proiectele privind rectificarea bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe acest an. Aceste proiecte includ amendamente PSD care prevăd bani în plus pentru pensionari sau profesori.

Senatul a adoptat Legea prin care profesorii ar urma să primească bani suplimentari
Senatul a adoptat Legea prin care profesorii ar urma să primească bani suplimentari

Senatorii au votat, luni, proiectul de lege prin care profesorii ar urma să primească un supliment de bani pe fondul pandemiei de coronavirus, după modelul cadrelor medicale.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.