Suedia, tara care conduce cursa mondiala a tarilor fara bani cash. Povestea de succes a unei afaceri care a ajuns in 12 tari
La un moment dat, antreprenorul Jacob de Geer era gata sa isi ia "o slujba adevarata", cand a dat peste o "gaura" pe piata, care l-a facut sa actioneze in consecinta.
Asa a reusit sa lanseze una dintre cele mai de succes afaceri din Suedia, scrie BBC News.
"Tocmai se nascuse si al doilea copil al nostru. Ne aflam intr-un punct al vietii in care simteam ca avem nevoie de ceva stabilitate. Stiti cum e. Un salariu frumos si fix, care vine la timp, posibil si o masina din partea firmei, si o pensie, care ar fi fost la fel de bine sa o am. Adica niste lucruri de care nu prea ai parte daca iti conduci propria afacere." - spune suedezul in varsta de 40 de ani.
Alegeri 2024
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
Asta se intampla in 2010, in timp ce criza financiara internationala continua sa afecteze si Suedia, iar Jacob nu simtea ca ar fi fost un moment potrivit pentru lansarea unei afaceri. Insa in luna ianuarie a acelui an s-a intamplat ceva care l-a pus pe ganduri. La un moment dat, sotia sa, care era importator de ochelri de soare, s-a intors acasa nemultumita de faptul ca pierduse un contract pentru ca nu putuse sa accepte cardurile de credit ale clientilor sai.
De Geer spune ca acest lucru s-a intamplat pentru ca, la acea vreme, cei mai multi vanzatori si firme mici nu isi puteau permite procesatoarele mobile de carduri bancare pe care le vindeau marile banci."Sotia mea a spus ca cineva ar trebui sa rezolve aceasta problema pentru micii afaceristi", a spus Jacob, care, pana la acea vreme, infiintase si vanduse deja cateva companii media. Asa ca a inceput sa se gandeasca serios la acest lucru.
Barbatul a studiat piata si a descoperit ca existau aproximativ 20 de milioane de mici afaceri in Europa care aveau nevoie de o solutie in acest sens. Patru luni mai tarziu, impreuna cu prietenul sau Magnus Nilsson, a fondat compania iZettle.
Aceasta firma a dezvoltat o tehnologie care transforma smartphone-urile si tabletele in procesatoare de carduri bancare, dupa ce le conecteaza la un cititor bancar in valoare de 40 de euro, prin mufa castilor audio.
Clientul pur si simplu isi introduce cardul bancar in cititorul iZettle, scrie PIN-ul si face plata. Simplu.
Acest produs a cunoscut un succes rapid in Suedia, fiind acum folosit de comerciantii din 12 tari, majoritatea din Europa, insa unii sunt chiar si din Mexic sau Brazilia. Compania afirma ca este intr-o crestere atat de rapida, incat a ajuns sa inregistreze chiar si 1000 de clienti noi zilnic.
Jacob de Geer explica acest succes fulminant prin faptul ca Suedia este foarte deschisa la tehnologie si iubeste sa descopere noi trenduri, gadgeturi si moda.
"Este si motivul pentru care Suedia este un test obisnuit pentru cele mai multe companii internationale, atunci cand vor sa vada cum le merge un produs. Ei stiu ca daca merge aici, atunci probabil ca va merge si in alte locuri", - spune omul de afaceri.
In prezent, Suedia conduce cursa mondiala a tarilor cu o societate fara bani cash. In 2015, 80% din toate platile de retail din aceasta tara au fost facute cu cardul, comparativ cu aproximativ 52% in Marea Britanie si 45% in SUA.
In afara de vanzarile de cititoare bancare mobile, iZettle castiga bani din incasarea unor taxe, lunare de la clientii sai, care reprezinta un anume procent din totalul platilor efectuate. Aceasta taxa variaza de la 2,75% pana la 1% - in functie de sumele pe care le castiga comerciantii.
iZettle afirma ca aceste sume pe care le castiga sunt oricum mult mai mici decat cele percepute de marile banci, care cer bani multi pentru serviciile de procesare mobila a cardurilor.