Prima bibliotecă de materiale din România. Cum îi ajută pe specialiștii în construcții și design
În Bucureşti, s-a deschis vineri prima bibliotecă de materiale din România, un loc în care specialiştii şi studenţii de la construcţii, design sau arhitectură pot studia 2.000 de tipuri de materiale rare.
Ideea aparţine unor tineri care activează în zona industriilor culturale şi a fost preluată din marile oraşe ale lumii, precum New York, Milano sau Seul. Materialele acoperă diverse zone de interes cum ar fi designul de produs, creaţiile vestimentare sau amenajarea casei.
Fie că vorbim despre plastic, metal, ceramică, textile, lemn sau sticlă, materialele din Biblioteca MATER au ceva în comun: se deosebesc de cele existente pe piaţă largă din construcţii, mobilier sau haine şi pot fi destul de greu de găsit.
În prezent, în bibliotecă, sunt expuse 2.000 de mostre de materiale rare, din toate colţurile lumii. Oricine poate să vină să le atingă şi să afle cum le-ar putea folosi în amenajarea propriei case, în construcţii sau în crearea unui produs.
De exemplu, un compus chimic a cărui reacţie se schimbă la impactul cu ceva dur.
Sandra Bălășoiu, bibliotecar: "Seamănă cu o gumă de mestecat, doar că proprietăţile lui sunt foarte interesante în cazul unui şoc. Atunci când îl loveşti, el devine foarte tare, dar în restul timpului este maleabil. Poate fi folosit pentru tot felul de echipamente de protecţie în primul rând. Adică poţi să îl ai ca inserţii în genunchiere."
Bineînţeles, provocarea pentru creatorii de produse este să îi găsească şi alte întrebuinţări. Tot în biblioteca există şi o ţesătură din plastic, cu proprietăţi "magice". Materialul obţinut cu ajutorul laserului şi a imprimantei 3D a fost inventat în Statele Unite.
Sandra Bălășoiu, bibliotecar: "A fost făcută special în Texas, pentru cowboy şi asta pentru a o aşeza pe șa şi a atenua şocurile. Apoi a fost folosită pentru tot felul de echipamente, cum ar fi costume pentru rugby, la fel şi în scaunele pentru piloţii de avioane militare."
Biblioteca este iniţiativa unor tineri care activează în industriile culturale. Investiţia a fost de 300.000 de euo.
Florin Cobuz, co-fondator: "În primul rând are un scop inspiraţional, apoi cel educativ este foarte important. Ar trebui să îi educe pe cei care învaţă în universităţi şi şcoli de profil şi apoi pe profesioniştii care lucrează în mod normal cu materialele."
Profesioniştii din domeniu trebuie să plătească pentru un abonament pe un an 120 de euro. Dar oricine are acces gratuit la primele două vizite.
