Povestea de dragoste a doi prizonieri, forțați de Phenian să se căsătorească
O poveste de dragoste mai puțin obișnuită a ieșit la iveală. O căsătorie forțată a condus la salvarea unui american, care locuia în Coreea de Nord.
Charles Jenkins era un american care activa în armata SUA. Bărbatul a murit, luni, la vârsta de 77 de ani, iar în urma sa a lăsat un jurnal unde și-a scris experiențele pe care le-a trăit în Coreea de Nord, scrie BBC.
Bărbatul scria în jurnalul său că a fost forțat să se căsătorească cu o femeie japoneză, captivă în Coreea de Nord. În memoriile acestuia apare notat că în fiecare noapte se apropia de patul soției sale, Hitomi Soga, și o săruta de trei ori, după care își spuneau noapte bună: el în japoneză, iar ea în engleză.
„Făceam acest lucru pentru a ne face să nu uităm cine suntem cu adevărat și de unde venim”, scria bărbatul în jurnalul său.
În urma acestei relații forțate, în cele din urmă s-a înțesat o poveste de iubire.
Jenkins a pătruns în Coreea de Nord, într-o noapte de ianuarie 1965. Atunci în vârstă de 24 de ani, bărbatul era depresiv și consumase alcool. Când a încercat să dezerteze, el a fost zărit de un sergent american, staționat la granița sud-coreeană, iar pentru fapta sa ar fi putut fi trimis la moarte în Vietnam.
Îngrijorat de ceea ce i se întâmplă, Jenkins ar fi dorit să ceară ajutorul ambasadei Rusiei, dar nu a reușit și a fugit în Coreea de Nord, însă nu a știut că va deveni prizonier al unui stat. Mai târziu avea să scrie în jurnal: „Nu aveam să știu că țara pe care am crezut-o un refugiu de moment s-a dovedit a fi o închisoare gigant: în momentul în care am intrat, nu am mai putut să ies.”
Bărbatul a fost capturat de forțele nord-coreene și a fost arestat. Acesta a împărțit camera împreună cu alți trei americani, acuzați că ar fi dezertori.
Toți cei patru au fost forțați să memoreze învățărurile liderului de atunci, Kim II-sung, timp de 10 ore pe zi și erau bătuți în mod regulat.
În 1972, aceștia au fost declarați cetățeni nord-coreeni și li s-au dat locuințe, chiar dacă erau supuși periodic torturilor, bătăilor și supravegherii permanente.
Cei patru bărbați au fost obligați să se căsătorească cu femei străine, care erau de asemenea prizoniere ale regimului.
Hitomi Soga, care urma să devină doamna Jenkins, a lucrat ca asistentă medicală, atunci când la vârsta de 19 ani, în 1978, a fost capturată și reținută în Coreea de Nord. Femeia a fost răpită pentru a servi drept profesor, antrenând spionii nord-coreeni să învețe limba și comportamentul japonez. Prin căsătorie cu ea, bărbatul a câștigat libertatea la care nu a visat.
Cei doi s-a căsătorit în 1980. Cei doi nu aveau nimic în comun, cu excepția urii împotriva Phenianului, dar treptat s-au îndrăgostit. Cei doi au avut două fiice, Mika și Brinda.
În cele din urmă, femeia a fost repatriată în Japonia, iar soțul său s-a temut să o urmeze, întrucât ar fi ispășit o pedeapă pe viață în America, fiind numit dezertor. După doi ani, familia s-a reunit în Indonezia, stat care nu are tratat de extrădare cu SUA.
Jenkins a pledat vinovat pentru dezertor și a executat o pedeapsă simbolică de 25 de zile dintre cele 30. După eliberare, acesta a izbucnit în plâns:"Am făcut cea mai mare greșeală din viața mea, dar prin a-mi scoate fiicele de acolo, asta a fost cel mai bun lucru care mi se putea întâmpla".
