Nereguli pe pârtiile din România. De ce aleg românii să meargă în străinătate
Pe lângă situațiile grave create de turiștii care se aventurează pe munte ca pe bulevard, au probleme și schiorii începători, pentru că nu își găsesc locul pe pârtiile din România.
Nu sunt multe locuri amenajate pentru ei, așa că sute de mii de români merg în străinătate.
Inspectorul Pro a vrut să vadă de ce și a vizitat Poiana Brașov, cea mai mare și mai scumpă stațiune de schi de la noi.
Deși s-au investitit milioane de euro, mai sunt încă multe de făcut, dacă vrem să ținem turiștii în țară.
Poiana Brașov, cel mai popular și cel mai mare domeniu schiabil, cu 12 pârtii întinse pe 25 de kilometri, ar putea fi paradisul sporturilor de iarnă din România. Din păcate, însă, nu toate pârtiile sunt pregătite și deschise pentru turiști, iar autoritățile locale par să fi uitat cel mai important lucru: măsurile pentru siguranța schiorilor.
Nici nu a început bine sezonul și turiștii se plâng deja că pârtiile se degradează repede. Nu se produce suficientă zăpadă artificială și nu se poate schia pe toată lățimea pârtiilor, iar rezultatul e îngrijorător: peste 100 de accidente în numai 10 zile.
Răzvan Stângaciu, salvamontist: „Cele mai grave au fost cele de traumatism de coloană și zona capului, iar cele mai ușoare au fost entorse și luxații.”
Poiana Brașov este de departe cea mai vizitată stațiune de ski din România. Pentru ca totul să funcționeze ca la carte, autoritățile ar trebui să producă un strat gros și lat de zăpadă artificială.
Din păcate, însă, cei care se ocupă de amenajarea și administrarea pârtiilor fac economie de combustibil, utilități și forță de muncă.
Dorin Drăgoi, administratorul domeniului schiabil din Poiana Brașov: „Dacă această zăpadă artificială ar fi irosită pe toată lățimea pârtiilor, ar însemna un strat insuficient de zăpadă.”
Sorin Păltânea, șeful Serviciului Public Local Salvamont, Agrement şi Parking: „Și o să fie foarte multă lume nemulțumită pentru că apar pietrele. Chiar dacă se creează o posibilă zonă de accidente, va trebui să îngustez pârtia pentru că ai de ales între accidentul cauzat de piatră și de stânca apărută de sub zăpadă și accidental datorat ciocnirii, pentru că există unii care se dau foarte tare.”
Așadar, autoritățile preferă ciocnirile dintre schiori și caută să evite incidentele provocate de pietre când normal ar fi să excludă toate riscurile de accidentare. Iar un strat suficient de gros și de lat de zăpadă ar putea rezolva toate problemele.
Păltânea: „Lumea trebuie să înțeleagă că noi gestionăm această zăpadă care se pregătește în condiții de costuri mari cu maximă parcimonie. Trebuie să fim ușor zgârciți.”
Și ne întrebăm atunci, pe bună dreptate, de ce s-au mai investit atâția bani în extinderea pârtiilor? Guvernul a dat 30 de milioane de euro în 2011 pentru dezvoltarea domeniului schiabil din țară. Și a fost momentul în care s-au lățit toate pârtiile.
În plus, la primăria Brașov, nimeni nu se plânge că n-ar fi bani destui. Autoritățile locale susțin că nu e an în care să nu facă profit. În bugetul local intră atât banii încasați din propriile instalații de cablu, cât și taxa de utilizare a pârtiilor, de aproximativ 1,7 milioane de lei, plătită de operatorul privat care deține restul instalațiilor din Poiană.
Sorin Toarcea, purtător de cuvânt Primăria Brașov: „Împreună, în sezonul 2018-2019, a însemnat un venit la bugetul local de 7,5 milioane de lei. În fiecare an avem excedent. În 2018, trei milioane, anul trecut 900.000. Tot timpul au fost mai mulți bani, ceea ce nu înseamnă că acești bani ajung pentru investiții.”
Sumele ar putea fi suficiente pentru nivelarea pârtiilor, spun instructorii de ski. Și tot ei atrag atenția asupra unui alt minus al stațiunii: lipsa locurilor de ski pentru începători.
Instructor: „Orice stațiune internațională are 60 % ofertă pentru începători și restul pentru avansați.”
Reporter: „La noi care este procentajul?”
Instructor: „La ora actuală, procentajul e sub 30 % pentru începători.”
Dezvăluirile vin de la Vali Militaru, un instructor de ski, care a făcut parte din prima generație de monitori din anii '70, din vremea când stațiunile montane erau gestionate de Ministerul Turismului.
Vali Militaru: „La vremea respectivă avea trei pârtii de începători, vremuri care, să zicem, că le blamam. Acum avem foate mult transport pe cablu, dar instalațiile de transport de cablu, în situația dată, nu se adresează turistului începător.”
Aici se învață poziția corectă pe skiuri, deprind manevrele de viraj și tot aici învață să oprească, ceea ce nu ar putea să facă pe Pârtia Bradul, susține instructorul Vali, singura care se adresează în prezent schiorilor aflați la început de drum.
Observăm aglomerație de tot felul, de mijoace de alunecare pe zăpadă, baloane duble, baloane simple.
Autoritățile au, însă, o altă părere.
Sorin Păltânea, șeful Serviciului Public Local Salvamont, Agrement și Parking: „Partea inferioară aproape plată, este o parte agrementală. Acolo se mai bea și un vin fiert.”
Reporter: „Dar, de ce?”
Sorin Păltânea: „Pentru că nu mai este pârtie de ski, pârtia se oprește.”
Reporter: „Dar un pic de plat mai mult pentru cei care învață?”
Sorin Păltânea: „Dar și învață acolo. Învață.”
Reporter: „Nu prea au unde să învețe.”
Disputele par să nu se oprească aici. Schiorii care trec de primele lecții ar putea să cadă și în capcana marcajelor greșite, susține instructorul Vali. Drumul roșu, de exemplu, e marcat cu albastru, ceea ce îl indică drept o pârtie ușoară. Complet greșit.
Eroarea este recunoscută și de autorități.
Păltânea: „În masivul Postăvaru există o singură pârtie albastră, care este albastră spre roșu.”
Adevărul e că tot mai mulți schiori, începători și profesioniști, aleg străinătatea. Două sute de mii de români merg an de an în Austria. Acolo oricine își găsește locul. Pârtiile de începători însumează sute de km.
Și Finlanda poate fi un model bun pentru autoritățile noastre. Stațiunea Levi, de pildă, reușește cu un singur deal, de numai 531 de metri, să organizeze atât cursuri pentru începători, cât și o cupă mondială de slalom. Din 43 de pârtii câte sunt amenajate acolo, 17 au nocturnă.
Am tot vorbit despre începători! Dar credeți oare că profesioniștii au tot ce le trebuie în Poiana Brașov, cea mai scumpă stațiune de ski din România? Ei bine, nu!
Bărbat: „Instalațiile care sunt mai sus pe versant nu sunt funcționale. Aici la gondolă se așteaptă ceva, că e singura care preia tot fluxul de turiști.”
Bărbat: „E foarte aglomerat, asta e o mare problema.Patruzeci de minute, o oră la coadă.”
Codruț Feher, vicepreședintele asociației „Alianța pentru Combaterea Abuzurilor"atrage atenția că n-ar trebui să se întâmple așa ceva într-o stațiune în care turistul lasă lejer o mie de euro într-un weekend.
Codruț Feher: „Teleskiul Ruia e închis de vreo doi ani de zile, teleskiul Kantel e închis de mai mult, de vreo cinci ani. Teleskiul din partea de jos a pârtiei Subteleferic e închis de ani de zile.”
Cu atâtea instalații abandonate, aglomerația devine, din păcate, inevitabilă.
Administrația locală se scuză și promite că va extinde domeniul skiabil din zona Brașov.
Sorin Toarcea: „Se va face pe versantul dinspre Râșnov. Stația de telegondolă va asigura legătura din Râșnov și pârtia Lupului.”
Măsuri ar trebuie luate, însă, în toate stațiunile. Și la Predeal, turiștii se plâng de lipsa condițiilor. Stratul de zăpadă e și aici subțire, pârtia nu e bine amenajată, iar cozile sunt extrem de mari la instalațiile de cablu.
Nici Clujul, cu stațiunea Marisel, nu pare să fie pe placul vizitatorilor. Mulți dintre cei care au skiat aici susțin aceleași lucruri: că nu se produce zăpadă suficientă și că pârtia e plină de bolovani.
Și atunci ne mai întrebăm de ce românii aleg străinătatea?
Austriecii și-au făcut parcări mari la baza instalațiilor de urcat pe munte, au umplut locurile cu hoteluri și au angrenat în turism fiecare comunitate. Noi, dacă batem pasul pe loc, o să reușim doar să trimitem skiori pe pârtiile altora.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
