Un document oficial arată HAOSUL care a fost în spitalele din București, în noaptea tragediei din Colectiv

Acest document face o ”radiografie” foarte clară a nopții de 30 spre 31 octombrie 2015, când aproximativ 200 de victime ale incendiului din clubul Colectiv au avut nevoie de ajutorul medicilor din București.

Concluziile oficiale ale Ministerului Sănătății sunt extrem de negative la adresa celor care s-au ocupat de managementul situațiilor de urgență din acele zile tragice.

Printre neregulile și problemele constate în raport:

-► acționare haotică, fără respectarea unui plan, așa cum ar fi fost nevoie
-► lipsa unor cadre medicale cu pregatire
-► lipsa unei zonei de izolare pentru marii arși (deci cu risc mare de infecții)
-► dificultăți de diagnostic și foi de observații incomplete
-► lipsă de condiții în spitalele care au internat victimele de la club - problema majoră!
-► complicații septice cu germeni multirezistenți provenind din mediul spitalicesc
-► număr inacceptabil de mare de incidente majore și decese legate de transferul aeromedical
-► comunicarea s-a făcut haotic, necontrolat, atât la nivel central cât și la nivel de spitale

Deocamdată nu se știe exact data finalizării acest raport, a cărui existență, de altfel, este negată de actuala conducere a Ministerului Sănătății.

”La Ministerul Sănătății nu există niciun Raport elaborat la începutul anului 2017, care să conțină informații privind intervenția autorităților sanitare în cazul “Colectiv”.” - se arată într-un comunicat de presă al instituției care este condusă acum de Florian Bodog. 

Cu toate acestea, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu - în mandatul căruia a fost elaborat acest raport despre Colectiv - îl contrazice pe Bodog și susține că există inclusiv un număr de înregistrare la registratura Ministerului al acestui document.

”Și nu pot să cred că domnul Bodog, secretarii de stat și consilierii dânsului nu știu despre acesta” - spune Voiculescu. Detalii la finalul acestui articol.

Ce conține raportul oficial al Ministerului Sănătății despre situația de criză provocată de incendiul din clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015

Iată câteva dintre cele mai importante concluzii prezentate în acest document, obținut de www.stirileprotv.ro - cu mențiunea că toate informațiile prezentate mai jos sunt extrase exclusiv din acest raport.

1 - ALERTARE ŞI MOBILIZARE SPITALE - Au fost spitale care au anunţat că au declanşat Plan Alb, dar la nivel de DSP nu există o coordonare a acestora.

Mobilizarea masivă a cadrelor medicale a fost în mare parte spontană şi mai puţin datorită unui plan anterior de mobilizare, cunoscut cadrelor medicale şi exersat prin simulări.

Planul ar fi presupus existenţa unui cadru medical care să asigure eliberarea rapidă de paturi de terapie intensivă.

Realocarea urgenţelor către alte spitale care nu erau implicate în îngrijirea răniţilor - lucru care nu s-a întâmplat!

Lipsă cadre medicale cu pregătire pentru triajul secundar şi terţiar al pacientului cu arsuri.

Au fost realocate între spitale cazuri cu arsuri grave, ceea ce a dus la întârzierea resuscitării volemice şi a toaletei plăgilor.

2 - UPU - Lipsa plan de prealertare UPU/Spitale.

3 - ATI - MEDIU DE IZOLARE - Lipsa zonei de izolare protectivă pentru pacientul mare ars (deci cu risc mare de infecţii) - problema majoră.

4 - CLIMATIZARE - Lipsa condiţii adecvate (sisteme de climatizare conforme cu nevoile marelui ars şi a zonei de tratare a aerului) în spitalele care au internat victimele de la club - problema majoră!

5 - PURITATE MICROBIOLOGICĂ A AERULUI - Se cunoştea situaţia epidemiologică a spaţiilor de spital în care au fost internaţi răniţii - cele mai aglomerate reanimări din Bucureşti, cu dificultăţi majore de igienizare a acestor spaţii, din cauza indicelui de ocupare a paturilor şi numărului redus de rezerve individuale.

6 - REECHILIBRARE VOLEMICĂ - Aprecierea suprafeţei arse în primele 24 de ore - variabilă – are importantă majoră pentru calculul aportului lichidian în prima faza de reechilibrare pentru a evita şi hiperhidratarea şi hidratarea insuficientă.

7 - LEZIUNI DE INHALARE - Diagnosticate după modalităţi nespecifice şi puţin sensibile.

Diagnostic foarte important pentru gravitatea arsurii, management, prognostic, criteri de transfer în centru de nivel superior de competenţă.

8 - ANALIZĂ CAZURI INTOXICAŢIE CO/HCN - În foaia de observație nu sunt buletine de gazometrie sanguină la internare la toţi bolnavii, nu se poate aprecia câţi din pacienţi au avut intoxicaţie cu fum /arsuri de cai aeriene superioare/inferioare.

Nu s-a monitorizat sistematic dinamica COHb în primele ore după internare. Majoritatea celor decedaţi la club au avut concentraţii de COHb > 15% şi valori ridicate de ioni cianură.

9 - VENTILAŢIE MECANICĂ ARDS (ADULT RESPIRATORY DISTRESS SYNDROME) - Probleme majore de ventilaţie mecanică la bolnavi cu ARSD (în unele spitale).

Datele principale de ventilaţie mecanică nu se regăsesc notate cu acurateţe în fişele de observaţie ale bolnavilor (modificările de paramentri de ventilaţie mecanică, concordanţă cu buletinele de gazometri sanguine care au determinat acele modificări, protocolul urmat în caz de dificultăţi majore de ventilaţie mecanică, etc)

Probleme majore la transport pentru unii bolnavi cu ARDS, inclusiv decese! Breşă majoră de siguranţă pentru pacienţi.

10 - BROHONSCOPII - Toate spitalele au în terapie intensivă pacienţi ventilaţi mecanic, cu potenţial de a necesita toaletă bronhoscopică, dar nu toate au bronhoscop sau acces la şi /sau medic cu competenţă bronhoscopie.

11 - PREVENŢIE PNEUMONIE ASOCIATĂ VENTILAŢIEI MECANICE (VAP - ventilator associated pneumonia) - Pachetul de prevenţie aplicat inconstant, incomplet, inconsecvent în multe locuri - breşă majoră de siguranţă a pacientului.

12 - PREVENŢIA COLONIZĂRII/INFECTĂRII PLĂGILOR ARSE - Breşă majoră de siguranţă a pacienţilor.

Analiza deceselor indică o rată ridicată de colonizare rapid după internare, cu bacteriemii ulterioare şi alte complicaţii septice cu germeni multirezistenţi provenind din mediu spitalicesc.

13 - DIAGNOSTIC DE MOARTE CEREBRALĂ - Dificultăţi de diagnostic în unele cazuri.

Dificultăţi de diagnostic diabet insipid şi management. Comunicarea de criză cu familia (sunt familii cărora nu li s-a spus că pacientul este în moarte cerebrală - cauze de tensiuni şi acuzaţii ulterioare).

14 - FIŞA DE OBSERVAŢIE CLONICĂ TERAPIE INTENSIVĂ - Nu este ataşată la fişa de observaţie clinică generală la toţi bolnavii.

Înscrisuri greu lizibile uneori.

Greu de urmărit.

Lipsa investigaţiilor paraclinice în multe cazuri face dificilă analiză finală şi reduce acurateţea expertizelor, că şi credibilitatea acestora în efectuarea actului de justiţie.

15 - APRECIEREA SUPRAFEŢEI ARSE - Variabilitate în estimare (confuzie creată de zona de eritem).

16 - ARHIVĂ FOTO - Nu există la dosare, nu se poate face nicio afirmaţie legată de starea la admisie şi evoluţia ulterioară. Există doar planşele fotografice de la IML.

17 - HIDROTERAPIA (BAIA TERAPEUTICĂ) - Dificultăţi majore. Singurul centru – la Spitalul de Arşi (condiţii improprii).

18 - TRANSPLANT DE PIELE - Acreditare – unele spitale nu aveau şi nici ulterior nu au avut acreditare.

Acces la banca de piele.

Protocol standardizat - donatori.

19 - ATITUDINE ÎN SPITALELE FĂRĂ PATURI DE ARŞI

Management per ansamblu de criză, impropriu îngrijirilor pe termen mediu şi lung ale marelui ars prin:

- Lipsa planurilor albe la nivel de spital
- Lipsa posibilităţii de izolare în reanimare
- Lipsa de experienţă a echipelor de chirurgie plastică în tratamentul arsurilor complexe
- Lipsa experienţei în terapie intensivă a marelui ars

20 - DECESE LA TRANSFER - număr inacceptabil de mare de incidente majore şi decese legate de transferul aeromedical!

Breşă majoră de siguranţă a bolnavilor - modul de selectare al pacienţilor pentru transfer, momentul transferului, decizia finală de transportabilitate şi lipsa unui medic de terapie intensivă cu experienţă în ventilaţia mecanică din echipa de transfer.

21 - Pe viitor - servicii de recuperare medicală, readaptare funcţională, reintegrare socio profesională, psihoterapie.

Nu există în ţară servicii supraspecializate care să ofere pentru bolnavii cu arsuri aceste servicii.

22. Servicii de terapie paliativă - Există o mare cerere de servicii de terapia durerii şi servicii de terapie paliativă, inclusiv pentru pacienţii cu arsuri, iar oferta este extrem de redusă!

23. COMUNICARE DE CRIZĂ - Comunicarea s-a făcut haotic, necontrolat, atât la nivel central cât şi la nivel de spitale.

24 - Biocide – criză declanşată de firma Hexi Pharma.

Utilizare în peste 300 de spitale de dezinfectante Hexi Pharma.

Riscuri induse: creşterea incidenţei infecţiilor în mediu de spital, a presiunii de selecţie de tulpini multirezistente şi răspândirii acestora în unităţile medicale şi înafara acestora.

Risc major de selectare de germeni rezistenţi la dezinfectante.

Constituie atentat la sănătatea publică şi la siguranţă cetăţenilor!

ALTE OBSERVAȚII DIN RAPORTUL MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII

La momentul producerii dezastrului prin incendiul din clubul Colectiv, autorităţile s-au confruntat cu situaţia care a impus internarea a aproximativ 200 de pacienţi în spitalele din Bucureşti în noaptea de 30.10- 31.10.2015.

Structura naţională de ingrijre pacienţi cu arsuri în acel moment prevedea:

- Aprox 221 paturi în secţii şi compartimente de arşi din toată ţară
- Aprox 1005 paturi în secţii de chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă
- Paturi pentru arşi grav - aprobate în evidenţă Direcţiei Structuri a MS:

o 6 în Unitatea de Arşi grav a Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti( SCUB)
o 2 paturi Spitalul Agrippa Ionescu Bucureşti
o 2 paturi Spitalul Militar Central Bucureşti( SMCB)
o 5 paturi- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara
o Sf Spiridon- constuctie neterminată

- Trebuie precizat că la momentul 30.10.2015 niciuna din secţiile de arşi grav nu erau funcţionale, practic a trebuit să se decidă alocarea răniţilor în Spitalul de Arşi (care nu are structura autorizată de arşi grav) şi celelalte spitale de urgenţă din Bucureşti care au secţie de Chirurgie Plastică, fără însă să fi tratat pacienţi cu arsuri (cu excepţia SCUB şi a SMCB).

La momentul 30.10.2015 - NICIUN SPITAL DIN ŢARĂ NU ÎNDEPLINEA CRITERIILE PENTRU INTERNARE PACIENŢI CU ARSURI GRAVE conform standardelor unanim acceptate ale momentului (singurul spital aflat pe site la European Burn Association - Gr. Alexandrescu, dar construcţia necesită îmbunătăţiri).

Priorităţile autorităţilor erau:

- Stabilizare primară, reechilibrare volemică şi susţinerea funcţiilor vitale pentru cei cu şoc combustional şi/sau leziuni inhalatorii de gravitate diferită, tratamentul iniţial al plăgii arse

- Grijă majoră pentru a evita riscul nosocomialității (ştiută fiind circulaţia de germeni multirezistenţi din spitalele care au primit răniţii)! Pe cât posibil izolare în rezerve individuale sau îngrijirea în sălile de operaţie cu personalul medical mobilizat spontan în noaptea respectivă - din păcate în majoritatea spitalelor răniţii au fost internaţi pe paturi eliberate în grabă, în spaţii cu bolnavi de terapie intensivă deja colonizaţi sau septici.

- Întrunirea comitetului naţional pentru situaţii de urgenţă şi cooptarea de experţi în domeniu care să decidă planul de acţiune, după constatarea depăşirii cu mult a capacităţii de îngrijire extrem de limitate a sistemului sanitar românesc de a gestiona acest dezastru.

Ce opţiuni existau?

o Mobilizarea de echipe din ţară - putea fi de ajutor pentru primele 24-72 de ore; nu s a recurs la această posibilitate

o Transferul de bolnavi către spitalele din ţară cu secţii de chirurgie plastică şi reanimare categoria I cu rezerve individuale- practic imposibil- lipsa posibilităţii de izolare, expertiză echipelor din ţară rămâne limitată pentru bolnavii cu arsuri complexe în condiţiile în care de 6 ani toţi arşii grav se transferă la Bucureşti, la spitalele de Arşi şi Gr. Alexandrescu.

o Sistemul medical privat nu are capacitatea să preia aceşti bolnavi.

o Transferul în străinătate-rămânea singură opţiune atât din punct de vedere al expertizei profesionale, cât şi al depăşirii capacităţii de internare.

Dificultăţi:

 Triajul secundar şi terţiar - lipsa personalului calificat în domeniu
 Alegerea momentului cel mai potrivit rămâne subiect de dispută
 Temporizarea transferurilor pentru cei transportabili în primele 24-48-72 de ore, alături de ezitări în managementul chirurgical al plăgilor a dus la suprainfectii şi apariţia sepsis-ului cu ARDS secundar sau agravarea suferinţei pulmonare deja existente la unii bolnavi.

Ulterior, pentru unii bolnavi s-a precipitat transferul în şoc septic sau cu ARDS formă severă, ceea ce îi făcea, de fapt, netransportabili la momentul plecării spre aeroport.

 Managementul arşilor grav în spitale în care echipele medicale nu aveau experienţă în managementul arsurilor, fapt de natură a afecta evoluţia pacienţilor.

 Ezitarea de a transfera iniţial pacienţii transportabili şi decizia ulterioară de a transporta şi pacienţi foarte gravi, sub presiunea publică, dar contrar logicii medicale este o lecţie care trebuie bine învăţată şi care nu trebuie să se repete pe viitor.

ALERTĂ MAJORĂ LA NIVEL NAŢIONAL - RĂSPÂNDIREA GERMENILOR MULTIREZISTENŢI - KLEBSIELLA KPC, ACINETOBACTER MDR, CLOSTRIDIUM - e nevoie de grupuri de experţi pentru fiecare în parte, care să asigure limitarea răspândirii acestor tulpini (plan de măsuri + monitorizarea răspândirii acestora) - monitorizare la nivel de CSAT pentru risc major de sănătate publică prin răspândirea acestor tulpini la nivel de spitale dar şi în afară mediului de spital! ( considerate în alt ţări ameninţare majoră la adresa populaţiei civile).

Actuala conducere a Ministerului Sănătății nu recunoaște existența acestui raport

Iată și comunicatul de presă al Ministerului Sănătății, condus în prezent de Florian Bodog, despre acest raport:

”La Ministerul Sănătății nu există niciun Raport elaborat la începutul anului 2017, care să conțină informații privind intervenția autorităților sanitare în cazul “Colectiv”.

Un astfel de document nu se regăsește nici în Protocolul de predare-primire care a fost semnat de către cei doi miniștri în data de 5 ianuarie 2017, atunci când coordonarea Ministerului Sănătății a fost preluată de către ministrul Sănătății, prof. dr. Florian Bodog de la ministrul Vlad Voiculescu.

De altfel, nu e singurul document pe care fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu nu l-a predat la plecare, fapt pentru care în prezent există o cercetare în curs a instituțiilor abilitate.

Precizăm că, anul acesta, Ministerul Sănătății a făcut pași importanți în tratarea pacienților arși grav.

În prima parte a mandatului, ministrul Sănătății, prof.dr.Florian Bodog a reglementat, în premieră, modul de organizare și funcționare a centrelor de arși, prin aprobarea Ordinului nr. 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri care a fost elaborat în colaborare cu Comisia de specialitate.

De asemenea, au fost demarate procedurile pentru construirea a 4 centre destinate tratării marilor arși. În paralel, sunt începute și procedurile de achiziție pentru dotarea cu echipamente specifice a centrelor existente din Timișoara și Iași.

În anul 2017, Ministerul Sănătății a plătit aproximativ 500 000 de euro pentru 23 pacienți care au suferit arsuri în incendiu de la Colectiv și care se mai află în tratament”.- se arată în comunicat.

Imediat, a venit și replica fostului ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, într-un mesaj postat pe Facebook.

El îl contrazice pe Bodog și îl informează că raportul poate fi găsit la registratura Ministerului, cu numărul de înregistrare 9/3.01.2017:

”Ei bine, raportul este înregistrat cu nr 9/3.01.2017 la registratura cabinetului MS de unde ulterior a fost remis Direcțiilor de specialitate din MS. Și nu pot să cred că domnul Bodog, secretarii de stat și consilierii dânsului nu știu despre acesta. Și nu pot să cred că domnul Bodog nu știe cum funcționează o registratură.

Într-un punct are dreptate domnul Bodog: raportul nu este elaborat "la începutul anului 2017" ci în cele 7 luni premergătoare, atât cât eu și echipa mea am fost la Ministerul Sănătății. Nu își închipuie nimeni că echipa dumnealui s-ar fi ocupat cu așa ceva...
---
Nu este de altfel prima dată când scuzele domnului Bodog pentru a își justifica lipsa de acțiune sau îngroparea unor proiecte la dorința/comanda partidului frizează ridicolul. Mai întâi nu găsește întreaga documentație pentru cele 2 spitale din București care trebuiau construite cu ajutorul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare - bibliografe întregi care sunt disponibile atât la Ministerul Sănătății cât și la Ministerul Finanțelor Publice.

Acum nu găsește Raportul despre Colectiv.

Pare că nimic ce nu este in vestitul Program de Guvernare nu se găsește nicăieri. Munca de luni de zile, bibliorafturi întregi... s-au pierdut, evaporat.
---
Elena Copaciu, autorul raportului, îi cerea pe 13 Octombrie domnului Ministru Bodog o audiență pentru a ajuta la eliminarea barierelor pentru aplicarea ordinului 476, referitor la îngrijirile medicale pentru pacienții cu arsuri:

"Domnule Ministru, ce nu regăsiți în textul ordinului mai puteți afla din analiza intervenției medicale la nivel de spitale la pacienții de la Colectiv, alături de planul de măsuri, termenele propuse și gradul de implementare pentru fiecare dintre acestea. Este raportul cu nr 9/3.01.2017 depus la registratura cabinetului MS și ulterior remis Direcției Asistență Medicală MS - dacă sunt neclarități, eu și colegii mei vă stăm la dispoziție pentru a elimina orice problemă de comunicare și facilita modificări care să se regăsească nu doar pe hârtie, ci și în viața reală a spitalelor, dar mai ales, a pacienților." - spune Vlad Voiculescu.

Plângere penală la Parchet împotriva celor care au gestionat situația după incendiul din Colectiv

Mai mulți părinți ai căror copii au murit în urma incendiului din Colectiv, precum și unii răniți, au depus la Parchetul General în 2016 o plângere penală împotriva celor care au gestionat situația după incendiul de la clubul bucureștean.

Printre cei vizați de această plângere se află fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu și secretarul de stat în MAI, Raed Arafat. 

”Copiii noștri au murit din cauza tratamentelor, din cauza refuzului de a fi trimiși în străinătate. Vedem cum un ministru de atunci spune că el este dentist și nu știa ce să facă, l-au sfătuit medicii. Deci, medicii trebuie să ne spună dacă sunt ei de vină sau este de vină conducerea. (...) Copiii noștri au murit din cauza condițiilor din spitale, din cauza nepriceperii, din cauza interdicției de a fi trimiși în străinătate'', spunea în noiembrie  2016 Eugen Iancu, un tată al cărui copil a murit în Colectiv.

Întrebat dacă e vorba despre malpraxis generalizat, el a afirmat: ''Cred că trebuie să ne spună justiția''.

În urma incendiului din clubul Colectiv din seara de 30 octombrie 2015 şi-au pierdut viaţa 64 de persoane - 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate.

De asemenea, în 2017, un supraviețuitor al acestei tragedii s-a sinucis.

Incendiul a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock bucureşteană Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul ”Mantras of War”.

Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit tragediei.