Taxa introdusă peste noapte de Guvern. Măririle de salarii cu 30% promise în campanie vor fi de fapt creșteri cu câțiva lei

Aceştia vor plăti, de la anul, o taxă de solidaritate de 2 la sută, din fondul de salariu. Noile contribuţii sociale plătite de angajat şi de angajator vor ajunge la 37%, dar vor fi aplicate la salarii brute mai mari, aşa că în final, vor fi anulate toate majorările pe care le-ar fi adus reducerea impozitului pe venit, de la 16 la 10 la sută. Asta înseamnă că practic lefurile pe care le vor lua oamenii din 2018 vor creşte cu doar câţiva lei.

Până miercuri, Guvernul anunţa că de la 1 ianuarie, angajaţii vor plăti contribuţii sociale de 35%, iar angajatorul 0. Joi, ministrul Finanţelor a anunţat că şi angajatorul va da o ''taxă de solidaritate'' de 2% din fondul de salarii. Taxa a apărut peste noapte, pentru că nu apare nici în programul de guvernare, nici în alte proiecte fiscale prezentate public de Guvern. Ministrul a motivat introducerea taxei ba printr-o directiva europeană care ar cere o astfel de măsură, ba că ar fi fost solicitată de sindicate.

Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor: ''S-a stabilit că este mai bine să rămână şi în sarcina angajatorului plata unor contribuţii, să nu fie transferat integral doar în sarcina angajatului, cel puţin cei din sindicate au atras atenţia asupra acestui risc.''

Iar contribuţia prevăzută de europeni pe care o invocă autorităţile este în prezent de doar 0,25%. Aşadar, noua taxă este mai mare de opt ori decât contribuţia pe care o plătesc în prezent angajatorii pentru a-i ajută pe salariaţii din firmele care intră în insolvenţă.

Citește și

Tudose: Split TVA nu va mai fi obligatorie pentru toate firmele

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

În aceste condiţii, spun specialiştii fiscali, promisa scădere a contribuţiilor este infimă. Statul va încasa o taxa de la angajator 2% din fondul de salarii, iar de la angajat - contribuţii în cuantum de 35%.

Numai că aceste procente vor fi aplicate de la 1 ianuarie unor salarii brute mult mai mari, în care sunt incluse fostele contribuţii sociale ale angajatorului. Aplicate unei sume mai mari, costurile angajatorului vor creşte. Aceste costuri vor fi compensate de reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% însă, la final, pentru că angajatorii să rămână cu aceleaşi costuri, salariaţii nu vor mai câştigă nimic din reducerea impozitului. Vor avea lefuri cu doar câţiva lei în plus. Nici pe departe nu vor creşte cu procente de 20-30%, aşa cum au fost anunţaţi bugetarii în campania electorală.

Să luăm exemplul unui salariat cu un salariu net de 2.455 lei. În acest caz, leafă brută de 3.500 de lei, iar angajatorul plăteşte, pe lângă salariul brut, 796 de lei contribuţii sociale către stat, adică 22,75%. Angajatul plăteşte şi el partea lui de contribuţii, care ajung la 578 de lei, adică 16,5%. Statul mai încasează bani şi din impozitul pe venituri de 16%. În total, costul angajatorului este de 4.296 de lei, pentru un salariu net de 2.455 de lei.

De la 1 ianuarie 2018, dacă angajatorul vrea să îşi păstreze actualele costuri şi scade taxa de solidaritate din noul brut majorat, atunci situaţia se schimbă radical. Contribuţiile angajatorului devin 2%, adică 84 de lei, iar cele ale angajatului ajung la 1.474 de lei, pentru că le înglobează şi cotele transferate de la angajator. Impozitul pe venituri ar urmă să scadă de la 16% la 10%, dar chiar şi aşa câştigul salariatului va fi infim: omul va încasa cu doar 0,4% mai mult decât acum, adică 9 lei - preţul a doi litri de lapte dulce. Dar... nu îi rămân bani şi de miere.

În ciuda matematicii, ministrul Finanţelor dă ca sigure creşterile salariale de anul viitor. Oricum, ele nu sunt nici pe departe cele promise în campania electorală

Ionuț Mișa: ''Nu numai că vor creşte salariale angajaţilor, dar nu vor însemna un efort suplimentar din partea angajatorului. Vor creşte pe diverse domenii de activitate, cu procente distincte - 4,2%, 4,3% pe net, 25% pe brut.”

Oamenii de afaceri critică măsură anunţată peste noapte de ministerul Finanţelor. Ei spun că până acum era clar unde ajung banii din contribuţii. Nimeni nu ştie unde şi cum se vor folosi banii adunaţi din 2018 prin aşa zisă taxa de solidaritate. 

Adrian Benta, specialist fiscal: 'Se vrea o taxă de solidaritate, dar cu cine? Avem o taxă de solidaritate cu salariaţii firmelor aflate în faliment, dar ea este de 0,2 la sută pentru această solidaritate, restul de 1,8% probabil va aduce sume bune la buget, se va duce la bugetul consolidat care o găleată fără fund pentru toate cheltuielile posibile ale Guvernului.''

Ministrul Finanţelor a mai venit cu o veste proastă: veniturile mai mici de 2.000 de lei vor fi în continuare impozitate.

USR: Cerem coaliţiei de guvernare PSD – ALDE să oprească experimentul Mişa la care este supusă economia României

USR a criticat joi anunţul făcut de ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, de introducere a unei taxe de solidaritate de 2% care ar urma să fie plătită de angajatori, spunând că intenţia coaliţiei incompetenţa guvernului Dragnea – Tudose în gestionarea responsabilă a finanţelor publice.

”Anunţul ministrului Ionuţ Mişa arată incompetenţa guvernului Dragnea – Tudose în gestionarea responsabilă a finanţelor publice. Pentru acoperirea promisiunilor electorale mincinoase, guvernarea PSD – ALDE recurge la măsuri fiscale disperate care bulversează mediul economic de afaceri din România”, a declarat purtătorul de cuvânt al USR, Dan Barna, potrivit unui comunicat transmis de partid.

”În scurtul său mandat, Ionuţ Misa a reuşit deja să gonească investitorii străini prin haosul de declaraţii şi propuneri proaste cu care merge până în pânzele albe. A reuşit performanţa de a provoca o criză bursieră prin declaraţiile despre desfiinţarea Pilonului 2 de pensii încă din timpul audierilor, o idee la care încă nu suntem convinşi că a renunţat”, a afirmat, la rândul său, şi Claudiu Năsui, membru USR în Comisia de buget – finanţe din Camera Deputaţilor.

USR arată că Ionuţ Mişa a fost principalul susţinător al mecanismului „Split-TVA”, un experiment fiscal unic în lume despre care toată lumea i-a spus că va fi un dezastru. ”Acelaşi ministru a minţit că nu creşte taxe şi impozite, după care a majorat accizele pe carburanţi cu 20% de la o lună la alta”, se mai arată în comunicat.
”Acest ministru acum ne spune că ne va mai pune o nouă taxă de 2%. Atât. Nu ştim din ce, nu ştim de unde. Ştim doar că va fi 2% şi că se va numi „de solidaritate”. Solidaritate cu ce? Solidaritate cu redistribuţia avuţiei către PSD şi clientela lor?!”, se întreabă retoric deputatul USR, Claudiu Năsui.

USR consideră scandalos faptul că o serie de măsuri anunţate de PSD în campania electorală urmează să fie amânate sau chiar abandonate.

”Impozitul zero pentru venituri mai mici de 2000 de lei a fost amânat, nu se ştie până când iar reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% şi a contribuţiilor de la 39% la 35% este necesară pentru a anula scăderea salariilor ca urmare a transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Practic, promisiunea majorării salariilor din sectorul public cu 25% de la 1 ianuarie 2018 este anulată prin mutarea contribuiţilor la angajat. De asemenea, legea pensiilor care promitea majorarea pensiilor prin creşterea punctului de pensie până la 1775 lei in 2020 nu este prevăzută în bugetul pentru anul viitor”, se mai arată în comunicatul USR.

Comunicat al Ministerul Finanțelor Publice

”Contribuția pentru solidaritate socială nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale și cu necesitatea asigurării prestațiilor sociale de care beneficiază salariații în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivităţii și cel al solidarităţii sociale.

Contribuția se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale. Nivelul contribuției este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestațiilor sociale de care beneficiază salariații.

În ceea ce privește Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, obligativitatea constituirii acestuia este instituită prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L283 din 28 octombrie 1980, cu modificările aduse prin Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2002/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial nr. L270 din 8 octombrie 2002.

Din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se asigură plata salariilor în situația în care angajatorii intră în insolvență, în limita a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.” se arată într-o precizare a Ministerului Finanțelor Publice

Articol recomandat de sport.ro

Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare