Un milion de tineri din România nu muncesc, așteptând doar să tragă ”lozul cel mare”
În România de astăzi, aproape un milion de tineri nici nu muncesc, nici nu merg la şcoală, din patru milioane şi jumătate, câţi sunt în toată ţara.
Puţini dintre ei vor să aibă o slujbă, arată datele Institutului Naţional de Statistică şi mai puţini sunt cei dispuşi să facă sacrificii. Doar o treime ar accepta un loc de muncă aflat la mai mult de o oră distanţă de casă.
Aproape un milion de tineri de până în 35 de ani stau acasă, arată un studiu INS. Nu lucrează şi nici nu merg la şcoală sau facultate. Asta înseamnă aproape un sfert din totalul tinerilor din România. Aproape jumătate dintre ei locuiesc în mediul urban şi cei mai mulţi au studii medii.
Dintre aceştia, doar 2% au cerut, în ultimul an, sprijin din partea agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă. Unii caută un loc de muncă, însă preferă să rămână acasă, în grijă părinţilor, decât să accepte posturi de începător în diverse domenii.
Oana Datki, specialist HR: „Absolut orice îşi pot găsi de lucru. Evident, însă, trebuie să înceapă de la un nivel de entry. Este vorba şi de aşteptarea lozului cel mare. Doar că, la un moment dat, realitatea crudă ne loveşte. Tot de la început trebuie să o iei.”
Datele INS mai arată că mulţi dintre aceşti tineri nici nu vor să facă sacrificii că să se angajeze. Două treimi dintre ei, de exemplu, au spus că nu ar accepta un loc de muncă, dacă drumul de acasă până acolo ar dura mai mult de o oră. 80% nu ar fi dispuşi să se mute într-o altă localitate sau altă ţară pentru un job. E adevărat, mutarea reprezintă costuri suplimentare pentru transport sau chirie, însă specialiştii vorbesc şi despre cât de comozi au devenit tinerii.
Adrian Dan, sociolog: „Cred că, pe termen lung, este o mare problemă pentru România, o problemă pentru sistemul de pensii, pentru formarea lor profesională, pentru sistemul de pensii, pentru formarea lor profesională, pentru formarea lor ca oameni, ceea ce înseamnă cultura muncii, bunăstarea lor, asigurată prin efortul propriu.”
Mai grav este că doar un sfert dintre cei un milion de tineri apar în evidenţele statului ca fiind şomeri, restul sunt considerate persoane inactive, deci fără asigurare de sănătate, fără contribuţie la pensie şi, cel mai probabil, printre cei care îngroaşă rândurile muncitorilor la negru.