Ce este fasolea mung și cum trebuie consumată. Este o sursă bogată în proteine
Produsele alimentare pe bază de plante sunt tot mai prezente în industria alimentară. De curând, Comisia Europeană a aprobat un nou aliment: proteina din fasolea „Mung”.
Și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor, a decis că acest produs, este sigur pentru consum, dar nu ar trebui să fie singura proteină din dietă. Ingredientul este folosit ca înlocuitor pentru ouă sau carne. Consumul de produsele vegetale a crescut in România cu 20%, numai în ultimul an.
Fasolea mung este unul dintre cele mai hrănitoare alimente din familia leguminoaselor, spun expertii. Desi soiul este cultivat în special în țările asiatice și este specific bucătăriei de acolo, a început să fie folosit și la noi. Ovidiu este bucătar și folosește fasolea mung în diferite preparate.
Ovidiu Gălbinașu, bucătar: “Fasolea mung este o sursă bogată de proteine și se poate folosi în preparte precum salatele, se poate înlocui foarte ușor cu fasolea roșie sau în tocănițe acrișoare, în care mie îmi place să folosesc cu laptele de cocos, să potențez si mai mult gustul de dulce pe care fasolea în are deja în natură”.
În România găsim fasole mung vrac sau la conservă iar în magazinele de specialitate există tăieței, paste sau germeni. Prețurile sunt însă mai mari. Acest pachet de paste costă 21 de lei.
Irina Oprica, managerul unui magazin: „La noi se găseste sub formă de boabe uscate , de asemenea, poate fi găsită sub formă de muguri, care pot fi folosiți în salate sau la preparatele asiatice”.
Comisia Europeană a aprobat utilizarea proteinei din fasolea mung
Recent, Comisia Europeană a aprobat utilizarea proteinei din fasolea mung. Fasolea este procesată într-o pudră, iar în compoziție sunt folosiți anumiți acizi pentru a separa proteina din care este realizat produsul. Ingredientul cheie poate fi folosit ca înlocuitor al produselor standard, cum ar fi carnea, peștele sau ouăle.
Produsele care au la bază proteina obținută din acest tip de fasole sunt vândute doar în America și în unele părți din Asia. Aprobarea Comisiei Europene le va permite producătorilor de alimente alternative să intre și pe piețele europene. Potrivit normele europene, alimentele noi pot fi vândute doar în urma unor teste și avize pentru siguranță alimentară.
Piața produselor vegane a crescut enorm în pandemie. Magazinele de profil au avut vânzări şi cu 50% mai mari. În acest laborator se produc lapte și iauturi vegetale pe bază de caju, apă și probiotice. Laptele este pasteurizat, cu 12% concentrație de nuci.
Cristina Nesterov, producător de produse vegane: “Față de anul trecut, avem o creștere de 20 la sută , interesul este în crește, oamenii vor și caută produse sănătoae, produse cu ingrediente de calitate”.
Medicii nutriționiști susțin însă că majoritatea proteinelor vegetale sunt incomplete. Nu au unul sau mai mulți aminoacizi, necesari organismului.
Șerban Damian, medic nutritionist: “Este un pic mai complicat să mânânci echilibrat strict vegan pentru că alimentele de origine vegetală nu sunt complete, multe au toți aminoacizii dar sunt în cantități mai reduse , cum ar fi metionina sau lezina, aminoacizi care se găsesc în cantități mici și atunci e bine să existe echilibru, să ai mai multe surse”.
Cele mai multe produse vegane din magazinele de profil sunt importate din Germania și Marea Britanie.
 (5).webp)
