Jaf in stil romanesc. Furturile de tractoare, o inventie a maramuresenilor din Borsa, au devenit o moda in Europa

11-02-2014 | 09:51

Luni, 10 februarie, a inceput in orasul francez Nancy procesul uneia dintre cele mai temute bande de romani. Potrivit presei franceze, “banda lui Obezu’” a furat de pe diferite santiere din Franta utilaje valorand peste 8 milioane de euro.

Stirileprotv

Procurorii francezi spun ca numarul membrilor retelei criminale depasea suta. Dintre acestia 20 au ajuns in fata judecatorilor din Nancy. Toti sunt din Maramures, mai precis din Borsa. In tara nu am fost in stare sa-i bagam la inchisoare, asa ca au trebuit sa faca asta strainii.

In spatele procesului din linistitul orasel Nancy sta insa o poveste care ar merita sa devina film. Un orasel din Maramures luat cu asalt de politisti. Chistoace de tigara analizate de experti pentru a stabili ruta infractorilor. Si o noua moda in materie de infractiuni lansata in Europa.

Borsa e un orasel de munte din Maramures. N-are nici 30.000 de locuitori, dar are, in schimb, peste 100 de firme de transport. De ce? Asta s-au intrebat si procurorii DIICOT prin 2009, cand au inceput o ancheta in Borsa, la cererea autoritatilor din mai multe tari occidentale. Francezii, germanii si belgienii devenisera brusc interesati de micul orasel maramuresean dupa ce, la scurt timp dupa intrarea Romaniei in UE, au inceput sa le dispara utilaje agricole si de constructii, care reapareau miraculos in Borsa. Asa a inceput o ancheta ale carei rezultate se vad clar abia acum, la tribunalul din Nancy.

Borşa, Maramures, un oraş în care mafioţii fac legea

“Eu nu stiam de dansele...”
In februarie 2009, o mare companie care vinde si repara utilaje agricole in Franta reclama furtul a 6 tractoare, valorand peste 300.000 de euro. Doua zile mai tarziu toate cele 6 utilaje sunt descoperite la un punct de trecere a frontierei, aduse pe platforma de niste cetateni din Borsa, angajatii uneia din firmele locale de transporturi. Tractoarele au acte false iar patronul firmei, Laurian Dumitru Danci, refuza sa raspunda la intrebarile procurorilor. Tineti minte numele, fiindca Danci mai e poreclit si “Obezu'”.

Nici 2 luni mai tarziu, politistii din Viseu de Sus incearca sa opreasca un TIR la un filtru de rutina. TIR-ul demareaza in tromba, se lasa cu urmarire pana in primul sat. In fine, politistii il opresc, soferul declara ca in remorca are cherestea . In realitate, agentii gasesc in remorca un buldozer si un tractor. Dupa verificari, primul apare ca furat din Franta, al doilea – din Belgia. Declaratia soferului, Vasile “Ovaz”, cumnatul lui Danici este antologica: “Nu am putut prezenta documente pe marfa ocazie cu care mi s-a cerut sa deschid usa din spate a remorcii unde nu se afla cherestea si se aflau 2 utilaje si anume unul cu brat de culoare galbena si unu cu brat de culoare verde. Eu nu stiam de dansele ci stiam ca este cherestea pe care urma sa o duc in Telciu iar acolo trebuia sa ma astept o persoana al carei nume nu-l cunosc pentru a descarca.” (sursa: rechizitoriu DIICOT din 3/2/2011)

Maramuresenii prefera blondele
In urmatoarele luni, numarul utilajelor furate de la firme din Europa de Vest si gasite in Romania creste iar ancheta ia amploare. Procurorii romani trec la interceptari. Printre altele, il suprind pe Danci nervos ca unul din transporturile sale a fost oprit la frontiera, desi nu asa era intelegerea : „Sta acolo vagonul deschis, trece lumea, se uita, fir-ar sa fie! L-a pus sa deschida ca sa vina sa-i faca poze. Ce dracului blat e asta? Fir-ar al dracului sa fie! Eu ii dau foc la casa astuia [...] ma duc in temnita pentru asta, fir-ar el de nenorocitUn nimeni din asta are blaturi?”

Interceptarile dezvaluie o retea bine pusa la punct. Potrivit procurorilor DIICOT, Danci este seful organizatiei iar “Ovaz”, principalul sau locotenent. Furturile se bazeaza pe o retea vasta de complici, in principiu romani la lucru in Occident. Procedura e urmatoarea: un roman care lucreaza pe un santier din Vestul Europei identifica “blondele”, adica utilajele (porecla vine de la faptul ca acestea sunt in general vopsite in galben). El suna la unul din capii organizatiei, care gaseste in tara respectiva un sofer roman de TIR sau patforma. Soferul e contactat si trimis la santier, unde incarca utilajele. Primeste acte false si pe baza acestora aduce marfa in Romania. Aici utilajele sunt preluate de unul din locotenentii “Obezului”, care le depoziteaza in autobaze sau prin curtile unor prieteni. “Blondele” sunt “frecate la bostan”, adica li se schimba seriile, iar apoi li se fac acte noi. Intre timp, un alt locotenent gaseste client pentru utilaj, in Romania sau in Ucraina.

Procurorii citeaza din Wikipedia
Reteaua lui “Obezu’” lucreaza mai ales cu rude, prieteni sau concetateni din Borsa. Potrivit rechizitoriului intocmit de procurori in februarie 2011, in oraselul maramuresean „s-a declansat o anumita emulatie in randul celor care perecepeau zilnic in arealul orasului prezenta a numeroase utilaje, fapt ce a condus la o acceptare colectiva a activitatii de tainuire a bunurilor. De notat este faptul ca aproape toti locuitorii orasului Borsa au avut cunostiinta de prezenta bunurilor din strainatate, dar pe fondul lipsei de reactie a autoritatilor, forma de implicare generala poate fi considerata ca fiind pasiva.”

De ce tocmai Borsa? Pentru ca e aproape de frontiera cu Ucraina si in acelasi timp departe de ochii autoritatilor centrale. Dar, mai mult, potrivit rechizitoriului DIICOT, “in zona orasului Borsa, Maramures exista relatii de rudenie intre aproape toti locuitorii urbei. Acest fapt a dus la o accentuata forma de spirit colectiv si „familial” in raporturile dintre locuitorii din zona pe de o parte si in raporturile cu autoritatile pe de alta parte.” Lucru pe care locuitorii il probeaza cu un citat din Wikipedia: „Borsa este cunoscuta pentru economia subterana, si pentru o rata a criminalitatii crescute. In mod special datorita muncitorilor cu un nivel scazut de educatie, si a saraciei continue. Gradul de coruptie in cadrul administratiei locale, si a politiei, fiind ridicat”.

Citeste si: Borsa, orasul din nordul salbatic unde infractorii rad de lege

Asediul Borsei
Situatia din Borsa e atat de grava incat autoritatile iau cu asalt – la propriu – orasul. In zorii zilei de 15 iulie 2009, peste 650 de jandarmi si politisti din brigazile speciale, dotati cu 3 elicoptere, descind in forta in Borsa, dar si la adrese din alte patru judete. Doi dintre suspecti incearca sa scape dand cu masina peste jandarmi. Sunt arestati iar jandarmii gasesc in portbagajul masinii lor sabii, cutite si tigari fara timbru. In curtile caselor din Borsa oamenii legii dau peste zeci de utilaje date disparute in Franta, Germania, Italia, Belgia; in case gasesc arme, cartuse si sume mari de bani. DIICOT se poate mandri ca „Operatiunea Excavatorul” a fost un succes.

La tribunal, deznodamantul e insa altul: viciu de procedura. Dupa tot asaltul doar 14 borseni sunt invinuiti de complicitate si aderare la grup infractional. Niciunul nu e desemnat efectiv drept autorul infractiunii, asa ca judecatorii ii elibereaza cu interdisctia de a parasi tara. In noiembrie si aceasta expira, asa ca „Obezu’”, „Ovaz” si complicii lor profita si pleaca din tara. De acum, mingea e in curtea politistilor din Vest.

Francezii ancheteaza ca la carte
Acestia procedeaza mult mai metodic si in niciun caz nu citeaza Wikipedia. La Strasbourg francezii infiinteaza o echipa speciala de 10 oamnei care sa se ocupe de caz. Colaboreaza atat cu DIICOT, cat si cu politia din celelalte tari unde a lovit banda de romani. In scurt timp, stabilesc clar modul de operare al romanilor: lovituri date la comanda de echipe de 3-4 persoane care fura doar modele de tractor usor de vandut in Europa si ataca autobaze aflate aproape de intrarea pe autostrazi, ca apoi sa se poata deplasa rapid si sa iasa din tara.

Din februarie 2009 pana in iulie 2011, cei 10 anchetatori francezi ajung sa stie absolut totul despre reteaua de hoti romani de tractoare. Nu doar „autorul”, pe care magistratii romani n-au reusit sa il stabileasca, ci absolut toti cei implicati in furturi. „Puteam sa arestam si 100 de oameni in aceasta ancheta”, spune unul dintre membrii echipei speciale din Strasbourg. Francezii au atat de multi inculpati incat in cele din urma decid sa faca o lista scurta de capi ai retelei, 20 de suspecti, in frunte cu „Obezu’”.

Ancheta in scrumiere si la WC
Cum reusesc francezii acolo unde romanii nu au izbutit? In loc sa intervina in forta si sa plece cu mainile goale, ancheta echipei din Strasbourg nu neglijeaza absolut niciun detaliu si fiecare neglijenta a infractorilor se transforma intr-o proba la dosar. Interceptarile telefonice si urmarirea cartelelor SIM ale romanilor au fost cea mai simpla parte; francezii au analizat insa inclusiv chistoacele de tigari si manusile folosite in timpul furturilor. Potrivit cotidianului L’Est Republicain, pana si locurile unde infractorii si-au facut nevoile au fost investigate in cautarea probelor ADN care sa-i plaseze pe romani la locul faptelor.

Cel mai mare obstacol de care s-au lovit anchetatorii francezi a fost, dupa spusele lor, „coruptia”. Cu toate acestea, au strans suficiente probe pentru ca in 10 februarie procesul „bandei lui Obezu’”, adica al celor 20 lideri ai retelei infractionale, sa inceapa la Tribunalul din Nancy. Pagubele sunt estimate la peste 8 milioane de euro. Sentinta va fi data probabil la sfarsitul saptamanii viitoare iar potrivit presei franceze pedepsele pot merge pana la 7 ani de inchisoare, chiar daca avocatul romanilor spune, potrivit AFP, ca nu ei sunt vinovati, adevaratii capi ai gruparii fiind inca in tara. Potrivit France 3, romanii se apara invocand localizarea gresita a telefoanelor si acuzandu-i pe francezi ca ar fi adus un chistoc cu probe ADN din Romania pentru a-l pune la locul talhariei.

In cazul in care va interesa, in 2011 si DIICOT a dispus trimiterea in judecata a 16 dintre membrii gruparii. Urmatoarea infatisare e pe 17 martie, cand probabil ca invinutii vor fi demult dupa gratii in Franta.

Maramuresenii fac ucenici
Intre timp, insa, hotii romani de tractoare au facut discipoli. Daca in 2008-2009 erau singurii pe acest timp de furturi, in ziua de azi Europa de Vest – si in special Franta - e plina de asemenea cazuri. Doar luna trecuta Europol a anuntat ca areusit sa anihileze o retea similara, formata din romani care traiau in Spania, furau tractoare din Franta si le revindeau in Ungaria si Romania. Valoarea totala a utilajelor furate: 3.2 milioane euro.

Altii opereaza in Germania – anul trecut au fost prinsi in vama Nadlac. Si nu sunt doar romani: in Franta exista deja si bande marocane care actioneaza exact pe modelul lansat de maramureseni. Fenomenul are o asemenea amploare incat acum cateva zile agentia european de politie, Europol, a lansat si o brosura de avertizare asupra „furturilor de masini agricole”. „Obezu’” si „Ovaz” se pare ca au facut scoala.