Procurorii DNA resping majoritatea modificărilor la legile justiţiei

Adunarea Generală a procurorilor din DNA a stabilit, luni, prin vot, că modificările la legile justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie şi au respins cele mai multe dintre propunerile ministrului Tudorel Toader. Procurorii DNA nu au fost de acord cu trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, cu modificările referitoare la răspunderea materială a judecătoriklor şi procurorilor, cu înfiinşarea unei direcţii speciale pentru cercetarea faptelor comise de magistraţi şi nici cu instituirea unei vârste minime pentru candidaţii la INM.

Concret, procurorii participanţi au respins, în unanimitate, propunerea ministrului Justiţiei privind trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, "aceasta fiind de natură să aducă atingere independenţei magistraţilor".

Procurorii DNA nu au fost de acord nici cu modificarea nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor şi nici cu înfiinţarea unei Direcţii specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracţiunilor săvârşite de către magistraţi, „cu privire la care nu a fost prezentată nicio justificare”.

O altă propunere respinsă de procurori a fost „introducerea unor condiţii privind vârstă minimă de 30 de ani şi cel puţin 5 ani de activitate efectivă pentru candidaţii la Institutul Naţional al Magistraturii, care nu corespunde realităţilor sociale şi va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistraţi bine pregătiţi şi integri”, se arată într-un comunicat al DNA.

Citește și

Reacția DNA la schimbările din justiție. ”Independența procurorilor, afectată grav!”

Procurorii DNA au criticat şi introducerea condiţiei de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, „considerată că excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistraţi şi de experienţă necesară pentru exercitarea acestei funcţii (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcţia de procuror general este de doar 10 ani)”, se mai arată în comunicatul DNA.

De asemenea, au fost respinse cu o largă majoritate propunerile MJ privind procedura de numire în funcţiile de conducere la Ministerul Public şi DNA arată că în legătură cu acest subiect, sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii anticorupţie mai critică majorarea vechimii la 8 ani în funcţia de procuror, pentru a putea fi numiţi în cadrul DIICOT şi DNA, deoarece propunerea „nu se bazează pe o analiză a experienţei în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcţionarii celor două structuri specializate şi nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora”, dar şi majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal şi de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, „cifre stabilite în mod arbitrar şi care nu corespund atribuţiilor concrete pe care le presupun aceste funcţii”, se mai arată în comunicat.

În plus, anchetatorii mai susţin că infirmarea soluţiilor adoptate de procuror şi pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, va limita independenţa funcţională a procurorilor.

În acelaşi timp, în cadrul Adunării generale au fost votate de majoritatea procurorilor participanţi propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani, propunere care nu se aplică şi la mandatele în curs, precum şi eliminarea posibilităţii reîncadrării pensionarilor în funcţia de judecător sau procuror la instanţele şi parchetele unde au funcţionat până la dată pensionarii.

„Faţă de restul propunerilor conţinute în prezentarea PowerPoint afişată pe site-ul Ministerului Justiţiei, procurorii nu şi-au exprimat votul pe considerentul că, fie acestea nu vizează în mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu şi nu pot fi supuse unei analize riguroase”, se mai arată în comunicatul DNA.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, miercuri, proiectul de lege privind legile justiţiei, el anunţând modificări semnificative care vizează statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Propunerile au fost aspru criticate, inclusiv de preşedintele Klaus Iohannis, care a afirmat că modificările reprezintă "un atac asupra statului de drept" şi asupra luptei anticorupţie, iar dacă vor fi adoptate ele vor "anula" eforturile României din ultimii 10 ani.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"