Trebuie sa-mi salvez iubirea! Mesajul unei sotii disperate
Sunt o tanara de 25 de ani, asistenta medicala la un insistitut din Timisoara si cer ajutor pentru sotul meu. Alin are doar 25 de ani si sufera de o boala nemiloasa, leucemie acuta mieloblastica.
A fost diagnosticat in 2003 cu leucemie acuta limfoblastica. In 2004 l-am cunoscut eu, un baiat de 19 ani cu o forta de lupta incredibila si cu multa pofta de viata, a luptat cu boala, a tinut mereu capul sus, dupa 2 ani de tratament s-a simtit foarte bine, a fost in remisiune totala.
4 ani nu a avut nicio problema, a fost mai bine decat mine, ma gandeam ca e incredibil, ca minunea pentru noi s-a produs si el s-a vindecat. In 5 iunie 2008 ne-am unit destinele, a fost cea mai minunata zi din viata mea, am fost incredibil de fericiti el e jumatatea mea, el e omult pentru care traiesc, e forta mea.
Inainte de sarbatorile de iarna a simtit o durere in piept, credeam ca e o urmare a unei raceli, inainte de Craciun, i-au aparut pe picioare niste punctulete rosii, fiind cadru medical, mi-am dat seama ca asta este un semn rau si ca trombocitele ii scazusera, am incercat sa ne mintim reciproc spunand ca poate e o iritatie, asa a trecut Craciunul sperand ca totul e doar o asemanare cu purpura si defapt noi aveam dreptate.
Dupa o saptamana am facut analizele de sange: erau foarte proaste, toate la pamant, iar lovitura cea mai grea era ca aparuse in perfierie blasti 20% cand normal ar fi pana in 2% in cazul lui,ne-am dat seama ca boala recidivase.
Citeam buletinul de analize si plangeam amandoi, nu ne venea sa credem, totul se prabusise, dupa 4 ani de zile perfecti in care nu ne-am fi gandit ca ajungem din nou in situatia asta.
Multe optiuni nu am avut,decat sa mergem inainte. Nu am zis la nimeni pana dupa Anul Nou. Am luat legatura cu medicul lui curant si din data de 4 Ianuarie s-a internat la Spitalul Municipal.
Noi suntem doi tineri ce de abia acum au pornit la drum, stam
cu chirie si munceam amandoi, asta pentru ca el in cei 4 ani in carea fost bine nu a stat sa astepte nimic de la nimeni a muncit, am muncit impreuna, iar acea superba nunta pe care am avut-o,n e-am facut-o singurei.
Colegii, medicii, d-nul director unde lucrez m-au ajutat, cu tot ce au putut, m-au sprijinit si inteles, pentru asta nu cred ca am sa pot sa le multumesc vreodata. Vorbe de lauda am si pentru personalul de la Luis Turcanu care lupta si incearca totul pentru a-i da lu Alin lucrul la care visam cel mai mult: sanatatea lui.
Am fost anuntati ca in foarte scurt timp trebuie sa facem rost de suma de 10.000 de euro pentru a i se gasi un donator din afara tarii, pentru ca la noi in primul rand statul nu ne ajuta cu nimic a doua nesansa a noastra este ca niciunul din fratii lui nu este compatibil(are doi frati).
Tin sa precizez ca recadrea la boala s-a produs sub o alta forma, el avand acum Leucemie acuta mieloblastica. E o dovada vie de forta, isi doreste sa traiasca, isi doreste sa fie langa mine, cineva trebuie sa ne ajute,transplantul va trebui
facut ca Alin sa traisca, nu stiu la cine si cum sa apelez, am nevoie de tine, cu sfaturi, cu ce poti, indruma-ma la cine sa apelez, ce pot face pentru ca sa-mi salvez sotul.
Exista un cont deja deschis pentru cei ce ne pot ajuta, contul iban deschis este RO76RZBR,0000060011264508, NICOARA-APOSTIU ALINA-CLAUDIA
Intra aici pe blogul celor doi soti!
