Lege promulgată. Înregistrările Serviciilor nu pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal. DOCUMENT

Pe 28 iunie, Camera Deputaţilor a reexaminat şi readoptat actul normativ, după ce Curtea Constituţională a declarat ca fiind neconstituţională modificarea prin care a fost instituit un mecanism de control al folosirii interceptărilor culese de serviciile de informaţii ca probe în dosarele penale.

Actul normativ promulgat de către şeful statului poate fi accesat aici:

Legea pentru modificarea şi completarea legii 135/2010 privind Codul de procedură penală [pdf]

CCR a stabilit pe 17 mai cu privire la proiectul de modificare a Codului de procedură penală că „legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce ţin de legalitatea înregistrărilor – mijloc de probă în procesul penal – rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991, cu consecinţe în planul respectării accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil”, potrivit comunicatului de presă de atunci al instituţiei, citat de News.ro.

Citește și

Șoferii beți, drogați sau fără permis care produc un accident mortal nu vor mai scăpa de închisoare. Codul Penal, modificat

Astfel, „Curtea a constatat că, potrivit normelor criticate, organul competent să verifice legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, a mandatului emis cu această ocazie, a mijlocului de probă şi a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obţinute este judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, aşadar o instanţă judecătorească ierarhic inferioară celei care a autorizat activităţile respective”, potrivit sursei citate.

Prin urmare, actul normativ promulgat de către preşedintele Iohannis prevede introducerea a două noi articole, după art. 139 intitulat „Înregistrările obţinute din activităţi specifice culegerii de informaţii” care prevăd:

„(1) Înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări.

(2) Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum şi a înregistrărilor rezultate se verifică, după caz: a) în procedura de cameră preliminară; b) în procedura plângerii împotriva soluţiei de clasare, în condiţiile art. 341 alin. (7); c) în procedura prevăzută la art. 1392 .

(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), dacă s-au formulat cereri şi excepţii ori, după caz, judecătorul de cameră preliminară a ridicat din oficiu excepţii cu privire la înregistrările rezultate din activităţile autorizate, acesta sesizează prin încheiere Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea verificării legalităţii acestor activităţi şi transmite dosarul cauzei, împreună cu cererile şi excepţiile formulate. Până la rămânerea definitivă a încheierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedura de cameră preliminară ori, după caz, cea de soluţionare a plângerii împotriva soluţiei de clasare se suspendă.

(4) După înregistrarea sesizării, dosarul este repartizat aleatoriu unui judecător de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acesta fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi încunoştinţarea procurorului.

(5) Judecătorul care a autorizat activităţile specifice culegerii de informaţii prevăzute la alin. (1) nu poate participa la soluţionarea sesizării privind legalitatea acestora.

(6) Ţinând seama de cererile şi excepţiile formulate şi luând concluziile procurorului, precum şi ale părţilor şi persoanei vătămate, dacă sunt prezente, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă prin încheiere asupra legalităţii activităţilor din care au rezultat înregistrările, în raport de dispoziţiile legale în temeiul cărora acestea au fost autorizate şi pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror alte mijloace de probă. Prevederile art. 345 alin. (11 ) şi (12 ) se aplică în mod corespunzător.

(7) Împotriva încheierii prevăzute la alin. (6), procurorul, părţile şi persoana vătămată pot formula contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

(8) Contestaţia se soluţionează de un complet format din 2 judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile alin. (4)-(6), precum şi cele ale art. 347 alin. (4) aplicându-se în mod corespunzător.

(9) După rămânerea definitivă, încheierea se comunică de îndată judecătorului de cameră preliminară care a dispus sesizarea.

(10) Constatarea nelegalităţii autorizării sau a modului de punere în executare a activităţilor specifice culegerii de informaţii din care au rezultat înregistrări atrage aplicarea dispoziţiilor art. 102 alin. (3)”.

Legea promulgată prevede şi modificări cu privire la infracţiunile împotriva minorilor.

Astfel, art. 505 numit „Persoanele chemate la organul de urmărire penală” stipulează la alineatul (1) că atunci „când suspectul ori inculpatul este minor, la orice ascultare sau confruntare a acestuia organul de urmărire penală dispune citarea părinţilor ori, după caz, a tutorelui, curatorului sau a persoanei în îngrijirea ori supravegherea căreia se află temporar minorul, precum şi a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului din localitatea unde se desfăşoară audierea”.

Şeful statului a mai promulgat legea pentru aderarea României la Convenţia privind combaterea coruperii funcţionarilor publici străini în cadrul operaţiunilor economice internaţionale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale