În cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul CJ Ialomiţa, Marian Pavel a explicat că ideea comasării a fost discutată pentru prima dată în urmă cu aproximativ doi-trei ani şi a fost reluată în contextul actualelor dezbateri privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, scrie Agerpres.
"Ideea comasării judeţelor Ialomiţa şi Călăraşi a apărut în urmă cu aproximativ doi-trei ani, în urma unei discuţii cu preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Vasile Iliuţă, şi a fost reluată recent, în contextul dezbaterilor privind reorganizarea administrativ-teritorială a României. Cele două judeţe au o istorie comună, întrucât, după reforma administrativă din 1968, au format un singur judeţ, până în ianuarie 1981, când a fost înfiinţat judeţul Călăraşi. În plus, ambele sunt judeţe predominant agricole, cu un potenţial economic important. Principalul argument în favoarea comasării îl reprezintă reducerea cheltuielilor administrative şi redirecţionarea economiilor către investiţii în infrastructura rutieră, sănătate şi educaţie. O astfel de reorganizare ar putea facilita finanţarea proiectelor de dezvoltare, în condiţiile în care contribuţiile proprii necesare pentru accesarea fondurilor europene ar urma să crească, potrivit estimărilor prezentate, de la 2-3% la 15-20%, ajungând chiar la 50% în cazul anumitor proiecte din turism şi parteneriate. Scopul iniţiativei este ca locuitorii celor două judeţe să beneficieze în continuare de investiţii, fără ca dezvoltarea comunităţilor să fie afectată de dificultăţile de asigurare a cofinanţării", a declarat Marian Pavel.
Guvernul și-ar putea angaja răspunderea pentru reorganizarea comunelor anul viitor. Dacă în cazul comunelor se caută eșantionul de locuitori potrivit pentru comasare, am putea avea și județe mai puține din 2028 care ar urma să fie așezate pe hartă fie după modelul regiunilor țării, fie după împărțirea Curților de Apel.
Surse politice spun că anul acesta guvernul ar urma să adopte o Ordonanță de Urgență pentru a crea cadrul legal necesar reorganizării teritoriale a comunelor
Care ar fi avantajele
Marian Pavel a explicat că economiile bugetare ar urma să rezulte din reducerea cheltuielilor cu sediile, întreţinerea instituţiilor şi funcţiile de conducere, precum şi din reorganizarea aparatului administrativ, proces care ar presupune şi o perioadă de tranziţie.
În ceea ce priveşte accesul cetăţenilor la serviciile publice, acesta a dat asigurări că instituţiile şi punctele de lucru din teritoriu ar urma să funcţioneze în continuare, astfel încât locuitorii celor două judeţe să nu fie obligaţi să se deplaseze la noua reşedinţă administrativă pentru rezolvarea problemelor curente.
"Interacţiunea cetăţeanului efectiv cu instituţia Consiliului Judeţean este una foarte mică. Cetăţeanul interacţionează cu instituţiile deconcentrate ale Consiliului Judeţean care rămân la fel", a declarat Marian Pavel.
El a explicat că reorganizarea ar viza în special structurile de conducere, prin eliminarea unor funcţii administrative care s-ar suprapune după comasare, fără desfiinţarea serviciilor oferite populaţiei.
"Singura diferenţă este că nu o să mai fie un director general la Ialomiţa şi unul la Călăraşi, ci doar unul. La fel, nu o să mai fie doi directori adjuncţi la Ialomiţa şi doi la Călăraşi, ci doar unul pe judeţ", a precizat Pavel.
Referitor la viitoarea reşedinţă administrativă, preşedintele CJ Ialomiţa a precizat că nu a fost luată o decizie definitivă, însă a confirmat discuţiile cu Vasile Iliuţă privind posibilitatea ca sediul Consiliului Judeţean să fie la Călăraşi, iar prefectura să funcţioneze în Ialomiţa.
"Eu cred că este mai puţin important, în acest moment, unde va fi reşedinţa noului judeţ, la Slobozia sau la Călăraşi. Dacă intrăm în discuţii de patriotism local, o să ne oprim la jumătate. Unul dintre oraşe poate fi centru administrativ, iar celălalt centru economic. Am discutat cu preşedintele CJ Călăraşi posibilitatea ca viitorul consiliu judeţean să funcţioneze la Călăraşi, iar prefectura în Ialomiţa, pentru că la Călăraşi există deja un sediu propriu al Consiliului Judeţean şi ar fi absurd să cheltuim bani pentru închirierea, cumpărarea sau construirea unei alte clădiri", a explicat Marian Pavel.
Inițiativa, adusă la cunoștința lui Grindeanu
Iniţiativa privind comasarea voluntară a judeţelor Ialomiţa şi Călăraşi a fost adusă la cunoştinţa preşedintelui PSD, Sorin Grindeanu, după ce preşedinţii celor două consilii judeţene au convenit să înceapă demersurile necesare.
Marian Pavel a mai subliniat că realizarea comasării depinde de adoptarea unui cadru legal la nivel naţional, inclusiv în ceea ce priveşte procedura de consultare a populaţiei.
"De la o decizie a noastră până la comasarea celor două judeţe este o cale lungă. Guvernul va trebui să ne pună la dispoziţie cadrul legal. Nu ţine de noi să stabilim cum se va realiza acest demers, cu referendum sau fără referendum. Această decizie aparţine Guvernului României şi instituţiilor abilitate", a declarat Marian Pavel.
Întrebat despre organizarea unui referendum, preşedintele CJ Ialomiţa a afirmat că susţine consultarea populaţiei, dar a precizat că modalitatea concretă de desfăşurare a procesului trebuie stabilită prin legislaţie.
Când și-ar dori să aibă loc comasarea
În privinţa calendarului, acesta a indicat anul 2028 drept termenul dorit pentru realizarea comasării, cu condiţia finalizării tuturor procedurilor legale.
"Nu am discutat despre capitale sau despre candidaţi. Singurul lucru pe care l-am discutat este că ne-am dori ca dacă toate procedurile legale vor fi încheiate, din 2028 să existe un singur judeţ, Ialomiţa-Călăraşi. Această decizie trebuie să se bazeze pe o analiză foarte exactă a reducerii cheltuielilor de funcţionare şi a posibilităţii de a realiza investiţii mult mai mari în infrastructură", a declarat Marian Pavel.
Potrivit estimărilor prezentate de Marian Pavel, noul judeţ ar urma să aibă aproximativ 540.000 de locuitori şi aproape un milion de hectare de teren.
Marian Pavel a mai arătat că reacţiile primarilor din judeţul Ialomiţa faţă de propunerea de reorganizare sunt diferite în funcţie de localitate, existând atât susţinere, cât şi reticenţă.
"Depinde pe care primar îl întrebi. Dacă îl întrebi pe primarul de la Ţăndărei sau pe cel de la Slobozia, probabil că o să spună că este un lucru extraordinar de bun. Dacă îi întrebi pe primarii de la Buieşti sau Moldoveni, probabil că sunt reticenţi", a afirmat Marian Pavel.
Preşedintele CJ Ialomiţa a susţinut că îşi asumă inclusiv eventualele pierderi electorale generate de iniţiativă, considerând că reorganizarea ar aduce avantaje economice şi ar permite dezvoltarea celor două judeţe.
"Nu ştiu dacă vom avea vreun câştig din punct de vedere politic, dar, din punct de vedere economic şi al dezvoltării, cu siguranţă vom avea de câştigat. Dacă se întâmplă să pierdem electoral, ne asumăm acest lucru", a mai declarat Marian Pavel.