Evenimentul survine pe fondul unei deteriorări accentuate a relaţiilor bilaterale, notează AFP, preluată de Agerpres.

Incursiunea a avut loc în apropierea insulei Okino-shima, din prefectura Fukuoka (sud-vest), marţi, puţin după ora 04:00 (luni, 19:00 GMT). Ca reacţie imediată, Forţele japoneze de autoapărare au ridicat de la sol avioane de vânătoare pentru a intercepta şi avertiza avioanele rusești.

Secretarul general al guvernului japonez, Minoru Kihara, a condamnat incidentul în termeni duri: „Încălcarea spaţiului nostru aerian naţional de către aeronave ruseşti constituie nu doar o atingere gravă adusă suveranităţii ţării noastre, ci şi o ameninţare la adresa securităţii noastre, şi este total inacceptabilă”. Oficialul a confirmat reacţia diplomatică a Tokyo: „Am transmis un protest foarte ferm Rusiei pe căi diplomatice şi am cerut cu tărie măsuri pentru a preveni orice repetare a incidentului”.

Potrivit lui Kihara, aeronavele au traversat strâmtoarea Tsushima, au trecut printre insula japoneză Yonaguni şi Taiwan, înainte de a se îndrepta spre Oceanul Pacific.

Incidentul a generat alertă şi în peninsula coreeană. Coreea de Sud a anunţat marţi că a mobilizat, la rândul său, avioane de vânătoare după ce mai multe aeronave militare ruseşti au pătruns dis-de-dimineaţă în Zona sa de Identificare a Apărării Aeriene (ADIZ) deasupra Mării Japoniei. Autorităţile de la Seul au precizat însă că avioanele ruseşti nu au încălcat spaţiul aerian suveran sud-coreean. O zonă ADIZ nu reprezintă un spaţiu aerian suveran, ci o zonă tampon utilizată de state pentru a identifica aeronavele care se apropie, din motive de securitate. Deşi, în general, aeronavele străine îşi anunţă intrarea într-o astfel de zonă, ele nu au o obligaţie legală în acest sens.

Ce au de împărțit Rusia și Japonia

Acesta nu este primul incident de acest fel. Japonia a mai adresat un „protest foarte ferm” Moscovei în 2024, după ce un avion de patrulare rusesc i-a pătruns de trei ori în spaţiul aerian, marcând atunci prima intruziune confirmată din 2019.

Relaţiile dintre Tokyo şi Moscova sunt istoric tensionate din cauza unei dispute teritoriale care durează de zeci de ani privind un lanţ de insule din Pacific. Acestea sunt denumite „Kurilele de Sud” de către Rusia şi „Teritoriile de Nord” de către Japonia, fiind administrate ca parte a regiunii ruse Sahalin. Tensiunile s-au acutizat suplimentar de când Japonia s-a alăturat sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei, pe fondul războiului din Ucraina.

Situaţia s-a degradat vizibil în ultimele săptămâni din cauza mai multor flashpoint-uri diplomatice. La mijlocul lunii octombrie, arestarea pe insula Sahalin a unui jurnalist japonez, angajat al cotidianului regional Hokkaido Shimbun, a provocat o nouă recrudescenţă a tensiunilor. Moscova a acuzat Tokyo că îşi foloseşte jurnaliştii acreditaţi în Rusia în scopuri de spionaj, o acuzaţie pe care prim-ministrul nipon Sanae Takaichi a negat-o categoric. De asemenea, relațiile au fost afectate și de confiscarea activelor ruseşti ale companiei Japan Tobacco.

Tot în luna august, preşedintele rus Vladimir Putin a efectuat prima sa vizită în sudul arhipelagului Kurile, un gest considerat „absolut inacceptabil” de către Japonia, care revendică aceste teritorii. În aceeaşi perioadă, Tokyo a protestat oficial şi împotriva anunţului Moscovei privind efectuarea unor teste cu rachete în largul uneia dintre insulele disputate, chiar după vizita liderului de la Kremlin.