Război în Ucraina, ziua 125. Rușii asediază al doilea mare oraș ucrainean: "Ne bombardează oră de oră"

Răpitorii pro-ruși ai celor doi americani capturați în timpul unei bătălii care a avut loc lângă Harkov, Ucraina, la începutul acestei luni, se pare că sunt „dispuși să negocieze”, a declarat, marți, pentru CNN, mama unuia dintre prizonieri.

Bunny Drueke a spus că fiul ei, Alexander John-Robert Drueke, a vorbit în ultimele zile – sub constrângere – cu un oficial al Departamentului de Stat al SUA.

"Ceea ce au transmis ei a fost că el este reținut în Republica Populară Donețk și că sunt dispuși să încheie o înțelegere pentru eliberare", a afirmat Drueke, care a precizat că aceste lucruri i-au fost transmise de către Departamentul de Stat al SUA.

Drueke a mai declarat că persoana de contact din cadrul Departamentului de Stat al SUA i-a spus că în timpul convorbirii telefonice i s-a transmis fiului ei ce să spună. 

,Prezent la summitul NATO de la Madrid, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a cerut, marţi, ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice să "accelereze" livrările de arme către Ucraina, considerând acest sprijin necesar pentru "revenirea păcii" în Europa, informează Agerpres, care citează AFP.

"Ne aşteptăm" ca summitul NATO să permită "accelerarea" livrărilor de arme către armata ucraineană, a declarat Vitali Kliciko, întrebat de jurnalişti cu privire la aşteptările sale faţă de acest summit.

"Avem nevoie de sisteme anti-rachetă. Vedem că în fiecare zi rachetele ruseşti ne distrug oraşele, ucid civili, distrug infrastructura", a continuat fostul boxer, alături de fratele său geamăn, Vladimir Kliciko.

"Sprijinul pentru Ucraina este cheia ca pacea să revină în Europa", a continuat primarul Kievului, dând asigurări că invadarea ţării sale de către Rusia nu a fost "un război împotriva armatei ucrainene", ci "împotriva populaţiei" ucrainene.

"Trebuie să izolăm Rusia", a pledat fratele său Vladimir, condamnând atacul de luni asupra unui centru comercial din Kremenciug, la 330 de kilometri sud-est de Kiev, care a făcut cel puţin 18 morţi şi aproximativ 40 de dispăruţi.

"Lumea trebuie să înveţe să acţioneze rapid: trebuie să oprim armata lui Putin în Ucraina acum", şi "indiferent de costuri" în materie de "trupe, arme defensive şi arme ofensive", a insistat fostul campion la box.

Primarul ales al oraşului Herson, oraş din sudul Ucrainei ocupat de forţele ruse şi de aliaţii lor separatişti, a fost arestat, a anunţat marţi aşa-zisul şef-adjunct al administraţiei de ocupaţie, Kirill Stremousov, informează AFP, citată de Agerpres.

"Fostul primar (Igor) Kolîhaev a fost arestat", a declarat pentru agenţia de presă RIA Novosti acest responsabil al administraţiei militare şi civile a regiunii Herson.

Kolîhaev a fost înlăturat de la puterea locală de forţele ruse în aprilie, la câteva săptămâni după cucerirea de către Moscova a acestui oraş şi a regiunii sale cu acelaşi nume.

"El este considerat un mare erou în mediul nazist. Această persoană care făcea mult rău procesului de denazificare a fost în sfârşit neutralizată", a adăugat Stremousov.

Rusia şi aliaţii săi separatişti consideră că autorităţile ucrainene sunt conduse de lideri "nazişti". Kremlinul îşi justifică ofensiva împotriva Ucrainei prin necesitatea de a "denazifica" această ţară.

Premierul Bulgariei, Kiril Petkov, a anunţat, marţi, expulzarea a 70 de membri ai personalului diplomatic rus, informează AFP, citată de Agerpres.

"Bulgaria va expulza 70 de diplomaţi ruşi. Serviciile noastre i-au identificat ca fiind persoane care acţionau împotriva intereselor noastre", a declarat el presei.

AFP observă că acesta este cel mai mare număr de diplomaţi ruşi expulzaţi simultan din Bulgaria.

Aceste persoane, identificate ca reprezentând "o ameninţare pentru securitatea naţională" a Bulgariei, trebuie să părăsească teritoriul bulgar până cel târziu pe 3 iulie, a precizat Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia.

Numeroase ţări europene au expulzat diplomaţi ruşi în urma declanşării invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie, iar Rusia a răspuns cu măsuri similare.

Parlamentul de la Vilnius a interzis, marţi, importurile de gaze din Rusia în Lituania, informează DPA, citată de Agerpres.

În unanimitate, Parlamentul a adoptat amendamentele prin care s-a interzis accesul furnizorilor din ţări considerate o ameninţare la adresa siguranţei naţionale la sistemul lituanian de transport al gazelor. De asemenea, ei nu vor putea folosi terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) din Klaipeda.

Excepţiile se aplică doar furnizorilor care transportă gaze via Lituania spre Kaliningrad, enclava Rusiei.

Conform ministrului lituanian al Energiei, Dainius Kreivys, reglementările au ca obiectiv implementarea de jure a embargoului privind gazele: "Avem nevoie de această lege pentru a o menţine pe termen nelimitat".

Conform datelor Parlamentului de la Vilnius, Lituania achiziţiona anual din Rusia petrol, gaze şi electricitate în valoare de trei miliarde de euro.

Planurile republicilor baltice de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti au fost accelerate ca urmare a invaziei din Ucraina şi a ameninţărilor Moscovei privind sistarea furnizării, ca răspuns la sancţiuni.

Primarul orașului Harkov, Ihor Terekhov, a anunțat că zona este vizată de bombardamente pe tot parcursul zilei.

Potrivit edilului celei de a doua urbe ca mărime din Ucraina, atacurile sunt lansate de pe teritoriul Rusiei, informează CNN.

"Este un bombardament de dimineață, un bombardament de zi și un bombardament de noapte al orașului Harkov. Toate acestea vin de pe teritoriul Federației Ruse, din regiunea Belgorod", a spus Ihor Terekhov.

Acesta a mai afirmat că scopul loviturilor este "exterminarea noastră ca națiune".

 Nissan Motor Co Ltd a suspendat producţia în Rusia în primul semestru al anului fiscal care a început la 1 aprilie, existând perspective reduse de îmbunătăţire a situaţiei, a anunţat, marţi, Makoto Uchida, directorul general al producătorului auto nipon, informează Reuters, citată de Agerpres.

Referindu-se la înrăutăţirea conflictului ruso-ucrainean, acesta a afirmat: "Credem că situaţia ar putea deveni mult mai serioasă şi dificultăţile se vor prelungi". 

Înainte de luarea acestei decizii, Nissan suspendase exporturile de vehicule către Rusia, după ce conflictul cu Ucraina a sporit riscurile logistice.

Şaptesprezece persoane, aproape toate militari ucraineni, au fost eliberate din captivitate de ruşi, în cadrul unui nou schimb de prizonieri cu Moscova, au anunţat marţi serviciile de informaţii ucrainene, transmite AFP, citată de Agerpres.

Potrivit Direcţiei principale de informaţii din cadrul Ministerului Apărării ucrainean, este vorba de doi ofiţeri, 14 soldaţi şi un civil. Cinci dintre ei sunt răniţi şi necesită îngrijiri de urgenţă.

Ucraina a eliberat la rândul său 15 prizonieri ruşi în cadrul acestui schimb, a adăugat pe Telegram Direcţia principală de informaţii a Ministerului Apărării al Ucrainei.

Kievul şi Moscova au întreprins mai multe schimburi de prizonieri de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie.

Cel mai recent schimb de prizonieri anunţat oficial a avut loc la începutul lui mai şi a vizat 41 de ucraineni.

Cele două ţări au întreprins de asemenea, la mijlocul lui iunie, un schimb de soldaţi ucişi, care a permis Ucrainei să recupereze rămăşiţele a 64 de apărători ai oţelăriei Azovstal din Mariupol.

Lisichansk, este ”ultimul avanpost din regiunea Luhansk” al armatei ucrainene şi este atacat ”din diferite direcţii”, a declarat Serghii Gaidai, şeful administraţiei militare regionale, informează News.ro, care citează CNN.

Scopul acum ”este să reziste cât mai mult posibil”, a afirmat Serghii Gaidai pe contul de Telegram.

El a adăugat că oraşul ”este distrus în fiecare zi şi este extrem de periculos pentru populaţia locală” să rămână.

Oficialul ucrainean a precizat că oraşul are suficiente provizii de mâncare şi medicamente pentru a rezista ”mai multe săptămâni”.

Căderea orașului Lisichansk ar însemna practic că forţele ruse controlează întreg Luhanskul, una dintre cele două regiuni ale Donbasului.

Un tribunal de la Moscova l-a condamnat marţi la 15 zile de închsoare pe Ilia Iaşin, unul dintre ultimii reprezentanţi - în libertate - ai opoziţiei ruse, într-un val de reprimare, de la începutul invaziei Ucrainei, relatează AFP.

Ilia Iaşin, în vârstă de 38 de ani, a fost condamnat cu privire la ”nesupunere faţă de poliţie”, anunţă serviciul de presă al tribunanelor din Moscova.

El respinge această acuzaţie drept ”fabricată piesă cu piesă” şi subliniază, într-o postare pe Telegram, că este ”un critic al preşedintelui (rus Vladimir) Putin şi un adversar al războiui din Ucraina”.

Marţi, la încheierea summitului G7 din Germania, preşedintele francez Emmanuel Macron s-a pronunţat împotriva desemnării Rusiei ca "stat finanţator al terorismului", aşa cum ceruse omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, transmite AFP.

"Nu avem nevoie de nicio calificare pentru a aplica sancţiuni" împotriva Rusiei, a răspuns Macron la o întrebare privind solicitarea lui Zelenski.

Şeful de stat francez a declarat că "Rusia nu poate şi nu trebuie să câştige" războiul de agresiune declanşat împotriva Ucrainei, prin urmare sancţiunile împotriva Moscovei "se vor menţine atâta timp cât este necesar, în următoarele săptămâni şi în următoarele luni".

G7 se angajează să contribuie la reconstrucția Ucrainei printr-o conferință internațională

Cele şapte puteri mondiale din G7, reunite într-un summit în Germania, s-au angajat marţi „să susţină” reconstrucţia Ucrainei printr-o conferinţă internaţională şi un plan, conform unui proiect de declaraţie finală consultat de AFP.

G7, la care s-au adăugat cinci ţări emergente, printre care India, a condamnat de asemenea invadarea „ilegală” a Ucrainei de către Rusia.

La finalul reuniunii lor, cele şapte puteri se declară „hotărâte să sprijine reconstrucţia Ucrainei prin intermediul unei conferinţe şi al unui plan de reconstrucţie internaţionale”.

Kremlinul anunţă marţi că ofensiva sa în Ucraina se va termina atunci când autorităţile ucrainene capitulează, relatează AFP.

„Partea ucraineană poate pune capăt (războiului) în această zi. Trebuie să ordone unităţilor naţionaliste să depună armele. Trebuie să le ordone militarilor ucraineni să depună armele şi trebuie să pună în aplicare toate condiţiile stabilite de Rusia”, declară un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

„Atunci totul se va termina într-o singură zi”, subliniază purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.

O fetiță de șase ani a murit, iar un bebeluș de trei luni este în comă în urma atacurilor rușilor din orașul ucrainean Ochakov.

Șeful administrației militare din Nikolaev a declarat că trei persoane au fost ucise în timpul bombardamentelor, iar alte șase au fost rănite.

În urma atacurilor, unele zone au rămas fără apă, gaz, energie și internet.

Oficialul ucrainean a mai transmis că „aproximativ 11 rachete” au lovit orașul Nikolaev peste noapte.

Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina şi Republica Moldova, după sincronizarea cu reţeaua europeană, vor fi realizate începând cu 30 iunie, pe interconexiunea cu România, se arată într-un comunicat al Transelectrica, remis, marţi, AGERPRES.

Operatorii de Transport şi Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condiţiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina şi statele vecine.

Acest proces urmează sincronizării cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie 2022, şi a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022.

Aceste realizări au fost obţinute în urma unor eforturi intense din partea tuturor OTS-urilor din Europa, în special ale Ukrenergo şi ale operatorilor din statele învecinate. Schimburile comerciale de energie electrică cu Ucraina/Republica Moldova sunt planificate să înceapă pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina şi România.

Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria şi Moldova-România) va urma ulterior, după definitivarea aspectelor legate de regulile de licitaţie. Capacitatea comercială totală va fi limitată în primă fază la 100 MW, iar după această etapă iniţială este de aşteptat ca valorile comercializate să crească treptat, în urma unei evaluări lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilităţii şi securităţii sistemului energetic.

„Această realizare reprezintă un pas suplimentar, atinsă la mai puţin de patru luni de la sincronizarea de urgenţă a sistemelor Ucrainei şi Republicii Moldova cu reţeaua europeană şi, în plus, demonstrează angajamentul puternic al operatorilor de transport şi sistem europeni faţă de Ukrenergo (Operatorul de Transport şi Sistem din Ucraina) şi Moldelectrica (Operatorul de Transport şi Sistem din Republica Moldova). Apreciem că în perioada imediat următoare se va finaliza şi procesul de armonizare a detaliilor tehnice şi comerciale privind schimburile între România şi Republica Moldova”, spun reprezentanţii Transelectrica.

Ministerul rus al Apărării a declarat marţi că forţele sale au tras rachete împotriva unui depozit de arme în oraşul ucrainean Kremenciuk, după care explozia ulterioară a muniţiei a declanşat un incendiu într-un centru comercial vecin, relatează Reuters.

Cel puţin 16 persoane au fost ucise luni în ceea ce Kievul afirmă că a fost o lovitură de rachete ruseşti împotriva unui centru comercial aglomerat din Kremenciuk, şi pe care G7 a numit-o crimă de război rusă.

"În Kremenciuk, forţele ruse au lovit un depozit de arme primite din Statele Unite şi Europa cu armament aerian de înaltă precizie. Ca urmare a loviturii de precizie, armele şi muniţiile de fabricaţie occidentală concentrate în depozit (...) au fost atinse", a declarat ministerul de la Moscova într-o postare pe canalul său de Telegram.

"Detonarea muniţiei depozitate pentru arme occidentale a provocat un incendiu într-un centru comercial nefuncţional situat lângă depozit", a adăugat ministerul rus.

Rusia interzice intrarea pe teritoriul rus a 25 de americani, între care soţia şi fiica lui Biden, Mitch McConnel şi Francis Fukuyama

Rusia anunţă, marţi, că interzice intarrea pe teritoriul rus a unui număr de 25 de americani - inclusiv lui Jill şi Ashely Biden, Prima Doamnă şi fiica preşedintelui american Joe Biden - şi subliniază că este vorba despre o măsură de etorsiune faţă de sancţiuni impuse de către Statele Unite, relatează AFP.

Pe această listă se mai află numele liderului minorităţii republicane în Senat Mitch McConnel şi al altor senatori, ca Charles Grassley, Kirsten Gillibrand şi Susan Collins, dar şi ale unor profesori universitari, ca Francis Fukuyama.

Ilia Iaşin, unul dintre puţinii opozanţi ruşi care nu părăsise Rusia şi condamna deschis invazia Rusiei în Ucraina, a fost arestat luni seara la Moscova, a anunţat marţi avocatul său Vadimi Prohorov, citat de AFP.

„Din informaţiile de care dispun, el este acuzat de nesupunere ordinelor poliţiei”, un delict pasibil cu 15 zile de închisoare, a indicat Prohorov pe Facebook, menţionând că nu i s-a permis să-şi vadă clientul.

Un tribunal din Moscova ar putea decide marţi soarta lui Iaşin: încarcerare, eliberare condiţionată, repunere în libertate sau arest la domiciliu.

Opozantul a fost arestat luni seara în timp ce se plimba într-un parc din Moscova, a indicat pe Telegram prietena sa, jurnalista Irina Babloian, care se afla împreună cu el în momentul reţinerii.

„Ei spun că a insultat un poliţist şi a proferat injurii în timpul arestării. Ceea ce nu este adevărat”, asigură Babloian.

Iaşin este o personalitate proeminentă a opoziţiei ruse de mai mult timp, în special în cadrul mişcării anti-Kremlin din 2011-2012.

El este un apropiat al lui Aleksei Navalnîi, opozantul nr.1 al Kremlinului, care în prezent ispăşeşte o pedeapsă cu nouă ani de închisoare într-o serie de dosare denunţate ca fabricate politic, şi al lui Boris Nemţov, asasinat în 2015.

Ilia Iaşin, deputat municipal din partea opoziţiei într-un district din Moscova, a denunţat ofensiva militară rusă a Rusiei împotriva Ucrainei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel SUA să recunoască Rusia drept stat care sponsorizează terorismul, după atacul rusesc de luni asupra unui centru comercial din oraşul ucrainean Kremenciug (centrul Ucrainei), soldat cu cel puţin 16 morţi, informează agenţiile de presă EFE şi Ukrinform.

'În această dimineaţă, am cerut SUA să recunoască Rusia ca stat ce sponsorizează terorismul. O rezoluţie aferentă ar trebui să fie aprobată de Comitetul Senatului SUA, iar o decizia legală în acest sens ar putea fi adoptată de Departamentul de Stat', a explicat preşedintele ucrainean într-un mesaj video adresat populaţiei.

'O astfel de decizie este în mod clar necesară şi trebuie susţinută de întreaga lume democratică. Le-am spus asta participanţilor la summitul G7, care a avut loc în Germania', a adăugat Zelenski.

Maksym Musienko se află în prezent la spitalul din Kremenchuk. Are comoție cerebrală, răni și mai multe zgârieturi.

„Nu-mi amintesc nimic. Îmi amintesc doar că m-am trezit în spital. Îmi amintesc că luram și era multă lume. Eram în jur de 20-30 de angajați în magazin, și aproximativ 100 de cumpărători. Mall-ul nu era un loc ce reprezenta pericol pentru ruși”, a spus acesta.

Autoritățile oficiale din Mariupol au postat un mesaj transmis de primarul Vadim Boychenko.

„Oamenii cu o vârstă respectabilă erau îngrijiți în Mariupol. Și-au creat condiții ca să aibă o bătrânețe decentă. Însă ocupanții ruși le-au luat acest lucru. În schimb, sunt forțați să supraviețuiască cumva, fără îngrijire medicală de calitate, fără medicamente. Cei mai mulți sunt copii din Al Doilea Război Mondial, pentru care ocupanții ruși au repetat ceva pentru care toată lumea a spus „niciodată din nou”. Să stea în oraș este periculos pentru sănătatea lor, pentru că ei vor fi primi care vor suferi din cauza infecțiilor”, a spus acesta.

O nouă evaluare a Ministerului britanic de Apărare a fost publicată marți.

Forța de luptă a Rusiei este tot mai degradată. Au folosit elemente de bază din șase corpuri de armată pentru un succes tactic la Severodonețk, operând cu un nivel degradat de eficacitate, ce nu este sustenabil pe termen lung.

„Rușii sunt teroriști. Este o reamintire. Kremenchuk, Lisiceansk, regiunea Harkov, vă simțim durerea”, a declarat guvernatorul regiunii Liov.

Acesta a spus că peste noapte, în Liov, a sunat o singură alarmă care anunța atac aerian, însă „pericolul nu s-a materializat”.

În plus, guvernatorul a transmis că 120 de persoane au ajuns în Liov luni cu trenuri de evacuare.

Compania turcă producătoare de drone de lupte Bayraktar, condusă de ginerele preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a anunţat luni că donează trei dintre aparatele sale armatei ucrainene, relatează AFP.

Mândria Ankarei, dronele Bayraktar, care fac parte din echipamentul armatei ucrainene, au intrat în acţiune în primele ore ale invaziei ruse şi s-au dovedit, potrivit Kievului, deosebit de redutabile împotriva forţelor ruse.

O strângere de fonduri organizată de fundaţia Pritula, care susţine armata ucraineană, a permis colectarea unor fonduri suficiente pentru achiziţionarea 'mai multor Bayraktar TB2', a indicat compania, care a vândut deja zeci de astfel de aparate Kievului.

'Baykar refuză orice plată pentru TB2 şi va trimite gratuit trei drone pe frontul ucrainean. Invităm ca fondurile adunate să fie mai degrabă date poporului ucrainean aflat în dificultate', a explicat compania pe Twitter.

Bilanţul morţilor în urma atacului cu rachetă al forţelor ruse asupra unui centru comercial din Kremenciuk a crescut la 16 morţi şi 59 răniţi, conform informaţiilor furnizate de şeful serviciilor de urgenţă ucrainene, transmite marţi AFP.

"La ora actuală avem cunoştinţă de 16 morţi şi 59 de răniţi, dintre care 25 se află în spital. Informaţiile sunt în curs de actualizare", a anunţat pe Telegram Serghii Kruk în noaptea de luni spre marţi.

Echipajele de intervenţie se concentrează în principal pe "salvare, îndepărtarea dărâmăturilor şi stingerea incendiului", potrivit sursei citate. Serghii Kruk a adăugat că "toate echipele de intervenţie lucrează în mod intens" iar activitatea "va continua 24 de ore din 24".

"Vreau să insist din nou: nu ignoraţi raidurile aeriene!" a avertizat şeful serviciilor de urgenţă ucrainene. 

Ucraina a solicitat o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite în urma atacurilor recente ale Rusiei împotriva unor ţinte civile, a afirmat preşedintele organizaţiei, relatează BBC.

Atacul cu rachete de la un centru comercial din oraşul Kremenciuk, în centrul ţării, ar urma să fie "tema principală" a reuniunii, potrivit unui purtător de cuvât al misiunii Albaniei, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate.

De asemenea, "bombardamentele peste tot Kievul" de duminică, în timpul cărora a fost lovit un complex rezidenţial, vor fi discutate la reuniune, care este programată să aibă loc marţi seară.

Liderii G7 au calificat luni drept un "atac abominabil" şi o "crimă de război" bombardamentul rusesc cu rachete asupra unui centru comercial din Kremenciuk în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 13 persoane, informează marţi AFP.

"Atacuri fără discernământ la adresa civililor nevinovaţi constituie o crimă de război", au spus liderii reuniţi în cadrul summitului G7 găzduit într-un castel din Alpii bavarezi din sudul Germaniei într-o declaraţie care "condamnă solemn atacul odios" şi asigură că Vladimir Putin va trebui să "dea socoteală".

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat o "oroare absolută" după atacul din Kremenciuk şi a cerut poporului rus să "privească adevărul în faţă" într-o postare pe Twitter însoţită de o înregistrare video cu mallul cuprins de flăcări."Împărtăşim durerea familiilor victimelor. Şi furia pentru o asemenea infamie", a adăugat preşedintele francez, care participă la summitul G7, într-un mesaj difuzat în limbile rusă şi ucraineană.

Lumea este "îngrozită" de acest atac,"cea mai recentă dintr-o serie de atrocităţi", declarase cu puţin timp înainte şi secretarul de stat american Antony Blinken. 

Ministrul apărării Sebastien Lecornu a anunţat că Franţa va trimite în Ucraina cantităţi semnificative de transportoare blindate pentru trupe, într-un interviu publicat luni seară, informează marţi AFP.

"Pentru a se deplasa rapid în zonele aflate sub tirul inamicului, armata are nevoie de vehicule blindate", a subliniat ministrul francez într-un interviu apărut pe site-ul cotidianului Parisien-Aujourd'hui. Prin urmare, Franţa va "livra, în cantităţi semnificative, vehicule de transport de acest tip, care sunt înarmate", a adăugat el.

Sebastien Lecornu a confirmat, de asemenea, trimiterea în Ucraina a şase tunuri Caesar suplimentare, în plus faţă de cele 12 trimise deja.

Bombardamentele ruse au ucis luni cinci civili la Harkov, a anunţat guvernatorul regiunii din nord-estul Ucrainei, Oleg Sinehubov, citat de Reuters.

Oficialul a adăugat că atacurile s-au soldat şi cu 22 de răniţi, inclusiv cinci copii, "cu toţii civili din Harkov care mergeau pe străzi, la locurile de joacă".

"Condoleanţele mele sincere familiilor lor", a transmis guvernatorul printr-un mesaj pe Twitter. 

Cel puţin opt oameni au murit şi 42 au fost răniţi după ce o rachetă provenită dintr-un lansator de rachete multiple rusesc (MLRS) a lovit o mulţime care lua apă de la o cisternă, a afirmat luni Serghei Gaidai, şeful administraţiei militare regionale din Lugansk, citat de CNN.

"Azi la Lisiceansk, când populaţia civilă lua apă de la o cisternă, ruşii au tras spre o mulţime de oameni cu MLRS Hurricane", a spus Gaidai. "Opt locuitori din Lisiceansk au murit, 21 de oameni au fost duşi la spital şi cinci au rămas la Lisiceansk după ce au primit îngrijiri medicale. 16 cetăţeni au fost evacuaţi la spitale din alte regiuni", a adăugat el.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, după atacul cu rachete asupra mallului din Kremenciuk, că "statul rus a devenit cea mai mare organizaţie teroristă din lume". "(...) toată lumea trebuie să ştie că a cumpăra sau a transporta petrol rusesc, a menţine contactele cu băncile ruseşti, a plăti taxe şi vamă statului rus înseamnă a da bani teroriştilor", a arătat el.

"Atacul rusesc de azi asupra unui mall din Kremenciuk este unul dintre cele mai sfidătoare atacuri teroriste în istoria europeană. Un oraş paşnic, un mall obişnuit, cu femei, copii, civili de rând înăuntru... Înainte să sune alarma aeriană erau circa o mie de oameni. Din fericire, din câte ştim până acum, mulţi dintre ei au reuşit să iasă la timp. Au fost scoşi la timp. Dar înăuntru mai erau oameni: angajaţi, câţiva vizitatori... Doar terorişti complet nebuni, care nu ar trebui să aibă un loc pe pământ, pot ataca cu rachete un astfel de obiectiv. Şi asta nu este o lovitură care nu a nimerit ţinta, ci este o lovitură rusească calculată - exact la acest mall", a afirmat Zelenski, în discursul transmis luni noapte.

El a arătat că încă nu poate fi stabilit numărul victimelor, întrucât a izbucnit un incendiu pe o suprafaţă de peste 10.000 de metri pătraţi.