Diferența este semnificativă față de media Uniunii Europene, unde 26% dintre cetățeni demonstrează un nivel ridicat de educație financiară. În același timp, aproape 4 din 10 români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute, iar numai 23% ar putea să își acopere cheltuielile timp de cel puțin șase luni fără principala sursă de venit.

PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media Uniunii Europene în 2007, la circa 78% în 2025, însă, 37,8% dintre români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute, comparativ cu 29,2% la nivelul Uniunii Europene, iar 27,4% dintre aceștia se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 20,9% la nivel european, a arătat președintele Institutului de Studii Financiare (ISF), Valentin Ionescu, într-o intervenție la cea de-a XII-a ediții a Conferinței Internaționale ISF.

Creșterea veniturilor, dezvoltarea piețelor financiare și progresul tehnologic nu garantează, prin ele însele, o mai mare independență economică a populației. Aceasta este una dintre ideile centrale prezentate de Valentin Ionescu în cadrul evenimentului, desfășurată sub tema 'Piețele financiare 2030 - Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie'.

În intervenția intitulată 'Capitalul de Autonomie Economică: adevărata măsură a libertății financiare?', Valentin Ionescu a prezentat o perspectivă asupra relației dintre prosperitate, educație financiară, investiții, protecție prin asigurări și capacitatea oamenilor de a lua decizii economice independente, potrivit unui comunicat.

Conceptul de Capital de Autonomie Economică, lansat inițial la conferința OSEEC 2026 de la Arad, propune extinderea modului în care este analizată bunăstarea economică, dincolo de indicatorii tradiționali privind venitul și averea. Una dintre concluziile prezentării privește diferența dintre convergența economică și autonomia financiară efectivă.

37,8% dintre români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute

Potrivit datelor Eurostat incluse în analiza prezentată, PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media Uniunii Europene în 2007 la circa 78% în 2025. Cu toate acestea, 37,8% dintre români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute, comparativ cu 29,2% la nivelul Uniunii Europene. Totodată, 27,4% dintre români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 20,9% la nivel european.

Aceste diferențe evidențiază faptul că apropierea de media europeană în privința veniturilor nu este însoțită automat de o creștere proporțională a siguranței financiare.

'Am făcut progrese economice importante, dar trebuie să ne întrebăm în ce măsură acestea s-au transformat în libertate reală de alegere pentru cetățeni. O persoană poate avea venituri mai mari și, în același timp, poate rămâne vulnerabilă în fața unei cheltuieli neprevăzute, a pierderii locului de muncă sau a unei decizii financiare greșite. De aceea, consider că trebuie să privim prosperitatea și prin prisma autonomiei economice', a declarat Ionescu.

În abordarea propusă de președintele ISF, Capitalul de Autonomie Economică este definit ca fiind 'stocul dinamic de resurse, competențe, drepturi efective, capacități productive și mecanisme instituționale care permite unui actor economic să își păstreze libertatea reală de alegere, să își susțină deciziile în timp și să se adapteze șocurilor fără a intra în relații de dependență economică excesivă'. Conceptul integrează patru forme de capital - financiar, productiv, uman și instituțional - și evidențiază rolul capacității individuale de judecată în transformarea resurselor disponibile în autonomie economică.

Spre deosebire de abordările care se concentrează exclusiv asupra veniturilor, averii sau nivelului de alfabetizare financiară, Capitalul de Autonomie Economică urmărește să surprindă capacitatea efectivă a unei persoane de a înțelege alternativele, de a evalua riscurile, de a verifica recomandările primite și de a-și adapta deciziile în timp, conform sursei citate.

În cadrul conferinței, a fost propusă și o arhitectură analitică bazată pe șase dimensiuni: generarea veniturilor, economisirea și acumularea de active, alfabetizarea financiară și digitală, accesul la servicii financiare și investiții, protecția împotriva riscurilor și capacitatea de planificare pe termen lung. Această structură reprezintă o etapă de dezvoltare a conceptului, urmând să fie aprofundată prin cercetare și validare empirică.

Un alt rezultat relevant al analizei privește diferența dintre percepția asupra propriilor cunoștințe financiare și nivelul efectiv al acestora. Astfel, conform datelor Flash Eurobarometer 525, realizat de Comisia Europeană în 2023, 51% dintre respondenții din România își apreciază cunoștințele financiare ca fiind ridicate, însă numai 13% obțin un scor ridicat la testarea acestora, comparativ cu 26% la nivelul Uniunii Europene.

Doar 23% dintre români declară că ar putea acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni

Mai mult, doar 23% dintre români declară că ar putea acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni în absența principalei surse de venit, față de 33% la nivel european.

Aceste rezultate indică necesitatea unei schimbări de abordare în educația financiară: de la simpla transmitere a informațiilor la dezvoltarea capacității de analiză, comparație și decizie.

'Educația financiară nu trebuie să se oprească în momentul în care o persoană înțelege ce este un credit, o investiție sau o asigurare. Adevăratul rezultat apare atunci când acea persoană poate utiliza informațiile pentru a lua decizii mai bune, pentru a evita riscurile excesive și pentru a-și construi o siguranță financiară pe termen lung. Aceasta este legătura esențială dintre educația financiară și Capitalul de Autonomie Economică', a subliniat președintele ISF, citat în comunicat.

Prezentarea președintelui ISF a mai evidențiat rolul asigurărilor în protejarea activelor, conservarea economiilor și reducerea dependenței de împrumuturi în situații de criză. Potrivit datelor analizate, gradul de penetrare a asigurărilor în România se situa la aproximativ 1,35% din PIB în 2024, comparativ cu 2,2% în Polonia, 2,7% în Cehia și 5,7% în Germania. Acest decalaj arată că o parte importantă a populației și a economiei românești rămâne insuficient protejată împotriva riscurilor.

Într-o simulare prezentată la conferință, o gospodărie cu venituri lunare de 7.000 de lei, confruntată simultan cu o daună la locuință și o reducere temporară a veniturilor, ar avea nevoie de aproape doi ani pentru refacerea poziției financiare în absența economiilor și a protecției prin asigurare. În scenariul ipotetic în care gospodăria dispune de economii și de o asigurare adecvată, perioada estimată de revenire scade la aproximativ patru luni.

'Exemplul ilustrează modul în care protecția financiară poate contribui la menținerea autonomiei economice în situații dificile', se subliniază în document.

În același timp, economisirea și investițiile pe termen lung pot susține acumularea de capital și extinderea opțiunilor economice ale populației. În acest context, dezvoltarea pieței de capital și inițiativa europeană privind Uniunea Economiilor și Investițiilor pot avea un rol important în creșterea participării financiare.

Un capitol distinct al prezentării a fost dedicat impactului digitalizării și inteligenței artificiale asupra autonomiei economice. Noile tehnologii facilitează accesul la informații, compararea produselor financiare și realizarea unor simulări personalizate. În același timp, acestea pot amplifica riscurile de fraudă, manipulare, dezinformare și dependență de recomandări algoritmice.

Datele Eurostat prezentate indică faptul că, în 2025, numai 31,8% din populația României cu vârste între 16 și 74 de ani deținea cel puțin competențe digitale de bază, comparativ cu 60,4% la nivelul Uniunii Europene. În această perspectivă, competențele digitale și capacitatea de evaluare critică a informațiilor devin componente ale autonomiei economice.