Ultimele ore pe pamant ale maestrului Gheorghe Dinica, inaintea nemuririi
Un film mut ruleaza de doua zile la Biserica Icoanei din Bucuresti, acolo unde zeci de actori si mii de admiratori il privegheaza pe Gheorghe Dinica.
Numai cateva ore mai ramane maestrul pe pamant, printre noi, iar de apoi va lua calea nemuririi. Clipa despartirii se apropie infernal de repede, murmura toti cei care l-au apreciat si ar fi vrut sa il pastreze mereu langa ei. Nici lor, nici noua nu ne-a ajuns jumatatea de veac in care ne-a facut sa radem si sa traim alaturi de el clipe minunate.
Pentru Gheorghe Dinica, drumul spre Rai este pavoazat cu flori. Ii vor deschide calea cea lunga mii de crizanteme, care miros duios a toamna tarzie, dar si trandafiri de un alb imaculat.
Din cand in cand, cate un chip plans de barbat sau de femeie amplifica si mare tare starea de rau, durerea muta.
Parabusit de vestea despartirii, regizorul Andrei Blaier se teme parca sa-l priveasca pe cel caruia i-a increditat rolul vietii, in "Prin Cenusa Imperiului". Plange ca un copil dupa un prieten drag.
Biserica toata este intesata de chipuri rigide, carora le este teama parca sa respire. Sunt atat de multi artisti cunoscuti, astazi doar oameni obisnuiti, incat ai putea sa umpli cu numele lor un generic de film. Cu totii s-au intersectat pe platouri si pe scena cu Gheorghe Dinica. Vorbele lor gatuite spun povestea unui mare talent, intr-o breasla plina de orgolii.
In spectacol, la teatru sau in cel de zi cu zi, regretatul artist avea un magnetism care intr-un mod straniu ii atrage inca pe multi chiar si dincolo de moarte.
In urma-i ramane lumina care palpaie firav prin sute de candele. A ramas o singura noapte pana la marea despartire. Vineri dimineata, la ora 9.00, trupul neinsufletit al lui Gheorghe Dinica va fi depus in foaierul Teatrului National, pentru cea din urma, reprezentatie. Actorul isi va dormi somnul de veci la Cimitirul Bellu langa Maria Tanase, iar cerul va castiga inca o stea.
Biserica Icoanei din Bucuresti, acesta este primul popas pe care il face Gheorghe Dinica, inainte intalnirii cu nemurirea. Sicriul actorului au fost depus acolo, miercuri dimineata, pentru ca oamenii obisnuiti, adevaratii sai admiratori, care il plang cu decenta si sinceritate sa ii spuna soptit "Ramas bun si Dumnezeu sa va odihneasca in pace!"
Si-a strans in permanenta mainile la piept, ca intr-o ruga, plangand in tacere. Gabriela Dinica sau doamna Gabi, asa cum ii spunea cu mare drag maestrul in public, nu s-a dezlipit o secunda de la capataiul omului pe care ii iubeste de 15 ani. Si inainte de cel din urma drum, are grija de el.
Au fost colegi, dar si amici. Au jucat impreuna in "Take, Ianke si Cadar" stagiuni la rand. Astazi insa, Radu Beligan s-a plecat in fata lui Gigi Dinica si i-a spus duios "Ramas bun!", sarutandu-i fruntea.
Cu un nod in gat, multi dintre cei care l-au venerat incearca sa se amageasca. Poate ca doar a adormit si viseaza frumos, asteptand aplauzele care sa-l trezeasca. Si poate ca este mai bine asa, sa ne imaginam ca cei ca el nu cunosc sfarsitul si au plecat la o repetitie in ceruri, acolo unde il vom intalni fiecare in parte, pentru spectacolul grandios al vietii si al mortii.
Vesel cu privirea ghidusa, Gheorghe Dinica stia sa isi faca triumfal si intrarea dar si iesirea, oriunde ar fi mers.
Om de lume, ca orice artist care se respecta, a fost iubit sincer si de prietenii de-o viata, dar si de cei de moment. Bancurile pe care le facea la carciuma, dar si militaria pe care incerca sa le-o impuna ospatarilor au intrat de mult in antologie. Asa ca n-a fost loc in care sa nu fie asteptat cu drag.
Mai in gluma mai in serios, cei care l-au servit ani de zile recunosc ca atunci cand il supara cate un chelner neobrazat, il trimitea sa faca luna terasa, indiferant daca era soare, ploua sau ningea.
La fel de generos a fost si cu actorii tineri, pe care nu ii scoatea din poante, mai ales pe la petreceri.
Mahnit dupa vestea primita marti si actorul Alexandru Arsinel isi aduce aminte de debutul in muzica a lui Gigi Dinica.
De cum inainte este de datoria noastra sa ii pretuim memoria, chiar daca l-am intalnit si nu in ultimul rand, sa impumutam macar o dram din pofta cu care si-a trait viata maestrul.
Marian Ralea: Prin plecarea lui nea Gigi in Imparatia Alba eu ma simt orfan
Gheorghe Dinica. O viata inchinata scenei si publicului
Gheorghe Dinica. Roluri memorabile in Inima de tigan, Regina si Aniela
Gheorghe Dinica si replicile sale care au facut istorie!
