Despre Bute fără cască de protecţie
... Şi Bute s-a întors în România. Aşteptat la aeroport numai de oameni cărora le mirosea perfect gura.
De exemplu, unul dintre aceşti oameni cu respiraţie sănătoasă, Rudel Obreja, a spus la microfon că Froch nu este boxerul care să-l poată bate pe Bute. Că în ring nu a fost adevăratul Bute.
Deci, dacă Obreja poate să spună aşa ceva după un meci în care englezul l-a transformat pe Bute într-un sac de box, ne putem imagina ce i-a spus lui Lucian în perioada premergătoare întâlnirii cu Froch.
Reacţia de uluială urmată de panica paralizantă pe care le-am văzut la Bute atunci când Froch s-a dezlănţuit se pot explica şi prin această subestimare a englezului, care, culmea, continuă şi după umilinţa de la Nottingham.
„În ring nu a fost adevăratul Bute” se poate traduce în 3 feluri. Prima interpretare a acestei afirmaţii a lui Obreja este că Bute a fost blat. În acest caz n-ar mai fi nimic de adăugat, dacă eşti cumpărat, trebuie să-ţi duci apoi crucea. A doua interpretare a afirmaţiei lui Obreja este că lui Bute i s-a dat o direcţie greşită din partea stafului tehnic.
Un campion însă trece la corecţii în timpul partidei în privinţa strategiei în cazul în care meciul se îndreaptă către un dezastru. Plus că, până la urmă Bute a spus tranşant că antrenorul Stephane Larouche nu are nicio vină pentru ceea ce s-a întâmplat în ring cu Froch. Şi, în sfârşit, a treia interpretare a afirmaţiei „în ring n-a fost adevăratul Bute” este aceea că în meciul de la Nottingham n-am mai văzut pugilistul mobil, tehnic, elegant din precedentele meciuri cu centura mondială în joc.
Dar, e o axiomă în sport, joci atât cât te lasă adversarul. Bute întâlnise până la Nottingham nişte adversari care l-au lăsat mai mult să se desfăşoare, acum a dat peste unul care l-a cam strâns cu uşa.
Deşi în presa scrisă şi audiovizuală nu vezi materiale foarte critice la adresa lui Bute, ba din contră aş spune, există totuşi un curent de opinie conform căruia nu trebuie spus nimic critic despre Bute. Cred că este o viziune greşită care ţine de vremuri în care în această ţară era acceptată o singură retorică.
Cel mai mare star al boxului englez, David Haye, a fost în Germania şi a făcut un meci rezonabil cu Vladimir Kliciko, dus pe durata a 12 reprize fără ca marele campion mondial ucrainean să-l pună în dificultate pe englez. A fost o victorie lipsită de strălucire a lui Kliciko la puncte. Însă în Anglia Haye a fost criticat foarte dur pentru că nu l-a pus în dificultate pe campionul mondial.
Şi nici chiar Haye nu a avut ceva de obiectat la aceste critici sau ironii. În România, în jurul lui Bute s-a creat un halou, un glob de cristal. Şi aici intervine observaţia că marea slăbiciune a lui Bute în ring este că nu ştie să încaseze, lucru vizibil şi în partida cu Froch. Daca Bute nu poate „încasa” nişte păreri critice în spaţiul public, nu poate fi un încasator bun nici în ring. Şi nu poţi face faţă în lupta cu cei mai buni dacă nu ştii sau nu poţi să şi încasezi.
La finalul meciului de la Nottingham nu am văzut ca Froch să-i mulţumească în ring vreunui membru al guvernului britanic, aşa cum am văzut la Bucureşti după meciul cu Mendy când Bute, împins de la spate de Obreja, i-a mulţumit „doamnei” în huiduielile sălii.
La sosirea în Bucureşti a lui Bute după meciul cu Froch am văzut încă o demonstraţie de atârnărism politic în preajma pugilistului român. Un primar aflat în campanie electorală s-a lipit de Bute când boxerul s-a adresat presei. Din fericire, colegii din regia tv au fost inspiraţi şi Bute a vorbit minute în şir cu o „fantomă” lângă el, după ce primarul atârnător a fost făcut KO cu ajutorul unor efecte video.
Nu cred că Bute îl poate învinge la revanşă pe Froch. Din felul în care ezită să spună că se va bate cu englezul în revanşa trecută în contract, nici Bute nu pare a fi foarte încrezător. Dar, cred că uriaşa distanţă dintre Froch şi Bute pe care am văzut-o la Nottingham ar putea fi atenuată dacă meciul revanşă s-ar juca la Bucureşti şi nu la Montreal, aşa cum Bute a admis că teoretic s-ar putea întâmpla.
Cu 50.000 de oameni alături pe Arena Naţională, un stadion cu o acustică peste care nu am văzut nicăieri ceva mai tare, cred că Bute ar intra în ring perfect dopat. Ar fi 50.000 de oameni care i-ar da lui Lucian cea mai bună strategie în meci...
Etichete: lucian bute,
Dată publicare:
