Vortexul polar. Ce este și cum se manifestă fenomenul așteptat în România. Cum ne pregătim

Galerie foto

Practic, vortexul polar reprezintă o zonă extinsă de presiune joasă și aer extrem de rece care înconjoară regiunile polare ale Pământului.

Acest fenomen atmosferic există în mod constant deasupra Polului Nord și Polului Sud, dar intensitatea sa variază în funcție de anotimpuri. În timpul verii, vortexul polar slăbește, iar în iernile lungi și reci se întărește, devenind mai influent asupra modelelor meteorologice din emisferele respective.

Denumirea de „vortex” provine din fluxul de aer care se rotește contrar acelor de ceasornic în jurul Polului Nord și în sens orar în jurul Polului Sud. Această mișcare circulară ajută la izolarea aerului extrem de rece în jurul polilor. În general, vortexul polar rămâne stabil și bine conturat, menținând aerul rece concentrat în zonele polare.

Totuși, în timpul iernii din emisfera nordică, acest vortex poate deveni instabil, permițând mase mari de aer arctic să coboare spre sud, fiind transportate de curenții de aer cunoscuți sub denumirea de jet stream.

Cum se formează vortexul polar

Vortexul polar se formează datorită contrastelor de temperatură și presiune dintre regiunile polare și cele aflate la latitudini mai joase. Fenomenul este o caracteristică naturală a circulației atmosferice, determinată în principal de poziția soarelui și de structura verticală a atmosferei.

Practic vortexul polar este rezultatul contrastelor de temperatură din atmosferă, între zonele polare și subtropicale. Formarea sa este legată de ciclurile sezoniere ale soarelui, iar stabilitatea sa joacă un rol cheie în influențarea vremii. Când este perturbat, vortexul poate duce la valuri de frig extrem în regiunile mai sudice, subliniind importanța monitorizării acestui fenomen pentru prognozele meteorologice.

Pentru a înțelege vortexul polar, trebuie să examinăm două straturi esențiale ale atmosferei:

Troposfera: Este stratul cel mai apropiat de suprafața Pământului, unde temperatura scade odată cu altitudinea. Aici au loc majoritatea fenomenelor meteorologice. Stratosfera: Situată deasupra troposferei, în stratosferă temperatura crește odată cu altitudinea datorită absorbției radiației ultraviolete de către stratul de ozon. Stratosfera este mai stabilă decât troposfera și joacă un rol central în formarea vortexului polar.

Vortexul polar este influențat si de poziția soarelui. În timpul iernii, la Polul Nord, soarele se află sub orizont pentru o perioadă extinsă (noaptea polară). Această lipsă de radiație solară duce la răcirea severă a aerului din stratosferă deasupra regiunii polare.

În același timp, regiunile subtropicale, aflate la latitudini mai joase, primesc mai multă energie solară, menținând temperaturi relativ ridicate în stratosferă. Acest contrast termic între aerul foarte rece de la Pol și aerul mai cald din regiunile sudice este esențial pentru formarea vortexului.

Datorită diferenței de temperatură dintre regiunile polare și cele subtropicale, se formează un curent jet puternic în stratosferă, cunoscut sub numele de polar night jet. Acest curent jet se deplasează de la vest la est în jurul Polului Nord și poate atinge viteze de peste 250 km/h. Curentul jet acționează ca o barieră care înconjoară o masă de aer extrem de rece, păstrând aerul rece izolat în zona polară. Această masă de aer rece și circulația sa formează vortexul polar.

Vortexul polar poate fi identificat în două straturi atmosferice:

Vortexul stratosferic: Este mai puternic iarna și are o formă bine definită. Se formează și se menține datorită curentului jet stratosferic, care înconjoară aerul rece de deasupra Polului Nord. Vortexul troposferic: Este prezent pe tot parcursul anului, dar influența sa asupra vremii este mai pronunțată. Este mai aproape de suprafață și poate afecta direct circulația aerului, inclusiv fenomenele meteorologice severe. Ciclul sezonier al vortexului polar

De reținut că vortexul polar nu este întotdeauna stabil. Când este stabil, aerul rece rămâne izolat în jurul polilor, iar regiunile cu latitudini mai joase nu sunt afectate. Când devine instabil, vortexul slăbește sau se fragmentează, permițând aerului rece să migreze spre latitudinile mai joase. Acest fenomen poate fi cauzat de încălziri stratosferice bruște (Sudden Stratospheric Warming - SSW), care destabilizează curentul jet. Rezultatul este apariția valurilor de frig extrem în zone precum America de Nord, Europa sau Asia.

Formare: Vortexul stratosferic începe să apară toamna, pe măsură ce Polul Nord intră în noaptea polară și stratosfera se răcește. Intensificare: Ajunge la intensitatea maximă în ianuarie și februarie, când temperaturile polare sunt cele mai scăzute. Dispariție: Începând cu martie, odată cu revenirea luminii solare în regiunile polare, vortexul polar stratosferic începe să slăbească și dispare până la sfârșitul primăverii. Cum ne afectează vortexul polar

Expansiunea vortexului polar spre latitudinile mai joase este un fenomen natural care apare frecvent iarna. Acest lucru poate cauza valuri de frig extrem, în special în zone din America de Nord, Europa și Asia. Un exemplu notabil este cel din ianuarie 2014, când masele de aer arctic au coborât spre sud, provocând temperaturi extrem de scăzute în Statele Unite. Fenomene similare au avut loc și în alte momente, cum ar fi în anii 1977, 1982, 1985 și 1989.

Aceste evenimente aduc adesea geruri intense și pot pune la încercare infrastructura locală, generând riscuri pentru sănătatea umană și perturbări economice. Totuși, este important de înțeles că vortexul polar nu este o noutate – el există dintotdeauna ca parte a circulației atmosferice globale. Termenul „vortex polar” a devenit popular doar recent, fiind utilizat mai frecvent în mass-media pentru a descrie evenimentele de frig extrem.

Termenul „vortex polar” a devenit cunoscut pe scară largă după ce mass-media a relatat pe larg despre răcirea extremă a vremii din Statele Unite la începutul iernii din 2014. Deși adesea prezentat ca un fenomen meteorologic extrem, vortexul polar nu este nici rar, nici excepțional. De fapt, el a fost descris în literatura de specialitate încă din anii 1940 sub denumirea de „vortex circumpolar,” termen înlocuit ulterior cu „vortex polar” după 1960. Conform lui Waugh și colab. (2017), vortexul polar și fenomenele meteorologice asociate, precum răcirile severe, ar trebui considerate fenomene tranzitorii, nu modificări fundamentale ale circulației atmosferice globale.

Conform Glosarului de Meteorologie publicat de Societatea Americană de Meteorologie, vortexul polar este definit ca o „circulație circumpolară la scară planetară, localizată la altitudini medii și înalte”. Pentru a înțelege pe deplin acest concept, este esențial să analizăm structura verticală a atmosferei.

Vortexul polar este adesea înțeles greșit. Trebuie reținut că acesta nu este o formațiune de la nivelul solului, ci este situat la altitudini mari, la zeci de mii de metri în atmosferă.

Deși asociem aerul arctic extrem de rece de la suprafață cu vortexul polar, această masă de aer este doar o consecință a expansiunii vortexului, nu a prezenței sale directe. Vortexul polar nu este o amenințare în sine – pericolul constă în frigul sever pe care îl poate aduce în regiunile neobișnuit de reci pentru acea latitudine.

Vortexul polar nu afectează doar Statele Unite. Regiuni întinse din Europa și Asia pot, de asemenea, experimenta valuri de aer rece venite din Arctica, ducând la ierni grele și temperaturi neobișnuit de scăzute.

Cum ne pregătim pentru vortexul polar

Deși fenomenul vortexului polar nu este o cauză de alarmă, el necesită precauție. Valurile de frig asociate pot atinge temperaturi periculoase pentru sănătate, în special în regiunile unde astfel de evenimente sunt rare.

Pregătirea pentru un episod de vortex polar, care poate aduce temperaturi extrem de scăzute și condiții severe de iarnă, este esențială pentru siguranța personală și protecția locuinței și a bunurilor.

Un episod de vortex polar poate aduce temperaturi extrem de scăzute, viscol și condiții dificile de iarnă, ceea ce face esențială pregătirea adecvată pentru a face față acestor fenomene. Iată câteva măsuri esențiale pentru a rămâne în siguranță.

Verificați prognoza meteo folosind surse sigure, cum ar fi meteoromania.ro sau accuweather.com. Este important să înțelegeți termenii utilizați, precum „atenționări de frig extrem” sau „valuri de aer arctic”, pentru a reacționa corespunzător. Dacă locuiți într-o zonă predispusă la temperaturi extrem de scăzute, planificați-vă activitățile astfel încât să minimizați expunerea la frig.

Protejați locuința. Asigurați-vă că ferestrele și ușile sunt bine izolate pentru a împiedica pierderile de căldură. Verificați sistemul de încălzire, curățați coșurile de fum și aveți la dispoziție o sursă de căldură alternativă, cum ar fi un încălzitor portabil alimentat cu baterii sau combustibil sigur. Preveniți înghețarea țevilor izolându-le corespunzător și lăsând un firicel de apă să curgă în timpul nopților foarte reci.

Pregătiți provizii esențiale. Aprovizionați-vă cu alimente neperisabile, apă potabilă, baterii și medicamente esențiale. Un kit de urgență pentru iarnă ar trebui să includă lanterne, o pătură termică, truse de prim ajutor și un încărcător portabil pentru telefon. În mașină, păstrați nisip, un lopată și un kit de urgență, în cazul în care rămâneți blocat pe drumuri înghețate.

Aveți grijă de sănătatea personală. Purtați haine în straturi, acoperiți-vă extremitățile și evitați expunerea prelungită la frig. Fiți atenți la semnele de hipotermie sau degerături și evitați deplasările inutile în condiții extreme.

Temperaturi scăzute în România

Meteorologii anunță că, începând de miercuri, valorile termice vor scădea rapid în România. De asemenea, ninsorile vor cuprinde treptat întreaga țară, iar vântul se va intensifica.

Potrivit ANM, în intervalul 20 noiembrie, ora 10:00 – 23 noiembrie, ora 20:00, vor fi precipitaţii moderate cantitativ în toate regiunile, ninsori la munte şi strat de zăpadă consistent, precum şi intensificări ale vântului.

În Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei şi în Dobrogea va ploua şi pe arii restrânse vor fi şi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. În restul regiunilor, pe parcursul zilei de miercuri vor fi ploi, apoi vor predomina ninsorile. La munte va ninge şi local se va depune strat de zăpadă consistent.

Meteorologii avertizează că se vor acumula cantităţi de precipitaţii de 15...25 l/mp, iar cu precădere în vest şi la munte, pe arii restrânse, acestea vor depăşi 30 l/mp.

Local şi temporar vor fi intensificări ale vântului în toate regiunile, cu viteze în general de 50…60 km/h. La munte, rafalele vor depăşi 70 km/h, iar cu precădere în zona înaltă a Carpaţilor Meridionali, în noaptea de joi spre vineri (21/ 22 noiembrie) şi pe parcursul zilei de vineri (22 noiembrie) vor fi rafale de peste 90 km/h, viscolind ninsoarea şi spulberând zăpada.

De asemenea, meteorologii au emis, o atenţionare Cod galben de vânt puternic pentru mai multe regiuni din ţară, valabilă în intervalul 20 noiembrie, ora 10 – 20 noiembrie, ora 20.

Astfel, în acest interval, vântul va avea intensificări în Banat, Crişana, Maramureş, local în Transilvania, în nord-vestul Moldovei şi pe litoral, cu viteze în general de 55...65 km/h.

La munte vor fi rafale de 70...80 km/h, iar la altitudini mari, mai ales în Carpaţii Occidentali şi în nordul Carpaţilor Orientali, vor depăşi 90 km /h.