Cum va evolua clima în România în următorii 80 de ani. Zăpadă doar la munte, iar august ar putea fi cu 8 grade mai fierbinte
Temperatura va crește în mediu pe întreg teritoriul țării, aceste creșteri nu vor fi însă uniforme, precizează dr. Roxana Bojariu, într-un studiu publicat pe infoclima.ro.
În perioada 1901-2020, la nivelul României, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu mai mult de 1 ° C – o creștere comparabilă cu media globală. Totuși, creșterile temperaturii nu sunt uniforme, în funcție de factorii locali, ele variază ca magnitudine, pe regiuni și în funcție de anotimp. De exemplu, începând din 1961 și până în prezent, mediile temperaturii aerului au crescut cu 2-3 grade Celsius, în cazul verii, în regiuni din sudul țării.
Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului de până la aproape de 4 ° C în cel mai pesimist scenariu.
Diferențe climatice mari sunt așteptate de la mijlocul secolului XXI către sfârșitul său. Pentru scenariul pesimist, creșterea medie a temperaturii pentru România poate atinge aproximativ 8 ° C în lunile de vară (august).
Precipitațiile se vor reduce, vara, simultan cu o creștere a numărului de zile cu precipitații abundente. În alte cuvinte vom avea mai puține zile cu ploi, însă în zilele cu ploaie precipitațiile vor fi abundente.
Numărul de zile cu precipitații abundente are o tendință crescătoare, simultan cu tendința descrescătoare a numărului de zile cu precipitații, ceea ce indică o creștere a intensității precipitațiilor. Pentru viitorul apropiat (2021-2050) vom observa o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18 % în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu. Acestea se vor reduce drastic însă pentru perioada 2061-2090, cu până la 33%, comparativ cu intervalul 1961-1990.
Vom mai vedea zăpada doar la munte
Se va reduce drastic a grosimea stratului de zăpadă.
Grosimea stratului de zăpadă descrește semnificativ pe regiuni întinse din centrul, vestul și nordul țării. Tendințe descrescătoare ale grosimii stratului de zăpadă sunt de asemenea prezente, pe areale mai mici, în unele regiuni din sudul și estul României.
Cantitățile medii sezoniere de zăpadă vor scădea puternic pe întreg teritoriul României. Scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi mai mare de 80% (comparativ cu perioada de referință octombrie-aprilie 1971-2001) în regiuni din vestul, centrul și sudul României. În munți, reducerea este mai mică, variind de la 60% la 80% la sfârșitul secolului XXI, în condițiile scenariului pesimist.
Reducerea grosimii stratului de zăpadă (în %) pentru diferite orizonturi de timp, în condițiile scenariului moderat
Vom avea o creștere a numărului de fenomene extreme.
Proiecțiile viitoare arată că schimbări ale regimului mediu al temperaturilor și precipitațiilor au loc simultan cu schimbări în statistica fenomenelor extreme, precum creșterea intensității și frecvenței valurilor de căldură și creșterea intensității precipitațiilor, aceasta din urmă mai ales în zone muntoase precum Munții Apuseni, Carpații Meridionali, Nordul Carpaților Orientali (ceea ce favorizează producerea de inundații rapide, al căror impact este amplificat și de despăduririle de pe versanți).
În marile aglomerări urbane, efectele schimbării climatice sunt amplificate de mediul artificial construit ce determină, de exemplu, formarea insulei de căldură a orașului. Datorită izolării solului de atmosferă, scurgerea la suprafață a apei este amplificată și inundațiile urbane sunt și ele amplificate în orașe. Spațiile verzi și lacurile care acționează ca rezervoare favorizează infiltrarea apei în sol și reduc din impactul inundațiilor urbane.
Vom avea în continuare patru anotimpuri, caracteristicile acestora se pot schimba însă.
Schimbarea climei modifică caracteristicile anotimpurilor, dar numărul lor rămâne același, în ciuda impresiei subiective că anotimpurile de tranziție dispar.
Ciclul sezonier cu 4 anotimpuri este determinat, în particular, de poziția României la latitudinile medii. În general, acest ciclu sezonier este legat și de înclinarea axei Pământului pe planul orbitei sale în jurul Soarelui. Această înclinare poate fi considerate constantă la scara de timp caracteristică schimbării climatice prezente. Ea se modifică pe intervale de timp de ordinul zecilor de mii de ani.
Odată cu tendința de creștere a temperaturii aerului, statistic, primăvara se declanșează mai repede iar vara durează mai mult, extinzându-se spre toamnă. Ciclul hidrologic cuplat cu ciclul sezonier se va modifica și el. O primăvara timpurie și o iarnă cu un strat de zăpadă redus înseamnă un impact semnificativ asupra rezervei de apă din sol pentru culturile agricole, de exemplu.
Totuși, cadrul statistic prezentat nu presupune că, de exemplu, fiecare primăvară se declanșează mai devreme decât precedenta – există și vor exista fluctuații legate de variabilitatea internă a sistemului climatic. În continuare avem avem nevoie de studii care să analizeze detaliile locale ale impactului încălzirii globale. De cunoașterea acestor detalii depinde identificarea soluțiilor pentru adaptare la schimbarea climei.