Dragoș Stanca, expert digital media la „Viitor cu clasă”: „Nu recomand Facebook-ul nimănui ca sursă de informare”

Dragoș Stanca este antreprenor tech, expert media cu o experiență de peste 20 de ani și președintele BRAT și a fost invitatul Roxanei Hulpe la „Viitor cu clasă”.

„News Feed este una dintre cele mai mari tâmpenii făcute în istoria omenirii. Practic, din neștiință Zuckerberg a botezat ceva ca fiind NEWS FEED, un amestec de publicitate cu știri, dar și cu știri false și cu informații publicate de vecini și livrate ca fiind știri, iar oamenii undeva în minte au rămas cu ideea că asta e știrea. Ei bine, mă bucur să constat că acum în sfârșit Facebook a anunțat că renunță la particula News din Feed. Ei bine, news feed-ul nu se mai numește news feed, compania META a admis că e doar feed’’ consideră Dragoș Stanca.

Dragoș Stanca: „Societatea – lideri, mediul academic, politicieni, profesori să spună onest - fraților, avem o problemă , ne-au zăpăcit , hai să respirăm puțin și să lucrăm la soluții nu peste noapte, dar să admitem că greșim, fără ipocrizie, și mă adresez și celor din big tech, și să luăm măsuri. Riscăm astfel să ajungem să nu mai știm ce e adevărat și ce nu în tot acest fenomen social media nou pentru noi, cu o vechime de doar 15 ani. Poate fi prea târziu pentru elevi, de pildă, dacă nu ne trezim și admitem onest că nu știm cu ce se mănâncă. ”

Legătura dintre rețelele social media și discursul de tip politicianist

Dragoș Stanca explică cum în social media interesele părților nu reies de cele mai multe ori din postări și pot fi doar bănuite de cei avizați.

„Este o oarecare relație şi asemănare în modul în care platformele şi social media interacţionează cu publicul şi modul în care politicienii interacţionează cu publicul. Nu întotdeauna interesul celor două părţi este aliniat. La fel cum unii politicieni au alte interese decât binele comunităţii, la fel, din păcate, și zona de social media adesea dovedește că are alte interese decât interesele utilizatorilor. Iar explozia infodemică, explozia fake news, mai ales în pandemie, iar acum vedem iar consecințe cât se poate de serioase în acest război care nu se poartă doar cu arme, sunt dovezi foarte clare ale unui lucru care se întâmpla și înainte, dar mult mai fragmentat. Dacă înainte acest rău generat de viralizarea unui mesaj fals era fragmentat pe teme diverse, pentru că fake news era fragmentat în multe discuții pe diverse teme, acum s-au concentrat pe pandemie, vaccin, acum în zona conflictului din Ucraina. La fel cum politicienii au interesul să ne prostească ca să îi votăm pentru că democrația e bazată pe promisiuni, așa și în social media e un concurs cine mimează mai bine că ia măsuri ca să rezolve o problemă, dar interesul acestor platforme nu e să rezolve o problemă ci să ne țină acolo cât mai mult timp. Pentru că timpul nostru acolo înseamnă profit și mai ales într-o criză publicitatea a explodat.”

Roxana Hulpe: Unde am ajuns? De ce un clip în care un actor ca Will Smith, de altfel atât de iubit, în care lovește un alt actor, Chris Rock în cazul nostru, ajunge să aibă zeci de milioane de vizualizări și un clip cu Zelenski un milion de vizualizări și asta dacă apare obosit? De unde apetența asta a noastră pentru imagini, subiecte scandaloase?

Dragoș Stanca: „Nu ține de tehnologie, să nu dăm vina doar pe tehnologie, ține în primul rând de natura noastră umană. Din păcate foarte multe dintre lucrurile care nu ne plac în social media sunt lucruri care nu ar trebui să ne placă legate de noi înșine. Avem o mult mai mare apetență în a comenta și distribui o scenă care implică violență, care implică scandal, versus o chestiune mai complicată. Educația este grea. Adevărul e nuanțat și plictisitor, iar social media în informații virale nu favorizează nicio discuție constructivă. De aceea o palmă dată pe scena premiilor Oscar este infinit mai interesantă decât poate o discuție mai importantă despre accesul lui Zelenski despre a avea un speech pe scena Oscarurilor, el fiind de altfel și actor.”

Dragoş Stanca: „În momentul acesta, ca să vorbim de cifre, în ecosistemul Facebook, care include Facebook social media, Instagram, Messenger, vorbim de 12 milioane de mii de conturi care pot fi atinse cu mesaje publicitare via platformele respective. La fel, YouTube are undeva la 13 milioane de teoretice persoane, TikTok vine foarte tare din spate, platformă care în China are un alt nume, pentru că în China e controlat de stat produsul occidental TikTok, dar vine tare din urmă, a depășit 7,3 milioane de utilizatori.”

„Nu recomand Facebook-ul nimănui ca sursă de informare. Este un produs scăpat de sub control”

Dragoş Stanca: „Cât de sigur e un loc sau altul, apropo și de pașii buni pe care îi fac platformele globale. YouTube are secțiunea Kids care e safe, cât se poate de safe, m-aș aștepta să facă asta și TikTok, sper să o facă, pentru că da, în acest moment e ceva mai sigur conținutul din TikTok dar nu am date să mă pronunț. Cred că foarte ușor se poate ajunge din clip în clip și din algoritm în algoritm și în zone ciudate și consecințe ciudate a celor mici. Facebook este un produs scăpat de sub control, nu îl recomand nimănui ca sursă de informație de niciun fel. Instagram a mai făcut niște pași și încearcă să concureze cu TikTok și să mai curețe. Din punctul acesta de vedere, informare, educație, atenție, și în primul rând noi ca părinți , educatori, oameni interesați de acest fenomen, să înțelegem și să aplicăm. Sunt și platforme noi interesante, Twitch pentru zona de gaming, mai clean, mai în regulă.”

Roxana Hulpe: Suntem mult mai vulnerabili noi ca popor pentru fake news și teorii ale conspirației în comparație cu alte țări europene?

Dragoș Stanca: „Cu cât gradul de educație media și digitală e mai redus, cu atât suntem mai predispuși și mai posibile victime ale unor manipulări. E în firea umană, din păcate, inclusiv și când avem o întâlnire cu prietenii înfrumusețăm povestea că să aibă mai mult succes la masă. Lucrul ăsta, luat dintr un context inofensiv și scalat planetar de tehnologia inventată și brevetată de Facebook a generat această confuzie, acest haos informațional în care practic pornirea noastră umană de a căuta adevărul din spatele adevărului, de bârfă, a fost dusă la un nivel planetar exploatată într-un business. Aici e discuția etică pe care elevii și profesorii ar trebui să o dezbată în clase acum. În ce măsură exploatarea unor slăbiciuni umane, cum e slăbiciunea noastră de a fi doritori de a învăța lucruri e etic sau nu să fie exploatată în mod comercial, pentru că asta face din nefericire toată industria de social media TikTok, Facebook și Instagram Și aici e limita pe care societatea și aceste mari companii trebuie să o dezbată. Și până unde e Ok. De exemplu industria tutunului plătește o acciză pentru zona de sănătate, poate în timp ajungem la concluzia ca și aceste platforme să contribuie financiar la educație.”

Cum se poate demasca un fake news

Roxana Hulpe: Unde este lansat un fake news, care e mecanismul de rostogolire și cum ar putea să se ferească atât elevii cât și adulții? Cum pot verifica cel mai simplu dacă o informație e reală sau nu?

Dragoș Stanca: „Există câteva metode relativ simple. Dacă vorbim despre o imagine care e extrem de controversată ori prea bună, ori prea interesantă ca să fie adevărată, putem să folosim motoarele de căutare inversă a imaginii, este un tool, inclusiv Google are, care ne arată în ce context a fost publicată acea imagine prima dată, dacă nu cumva a fost trucată. De asemenea, le recomand celor care vor să se păzească de aceste pericole, să verifice dacă anumite informații pe care le găsesc pe Facebook sau pe un site cu nume ciudat, dacă acea informație căutată pe Google returnează și informații din site-uri respectabile. Nu doar dintr-un site, și site-urile sunt presate economic și atunci exagerează, dar dacă găsești în două trei site-uri, unul din România, două din străinătate, despre care au auzit, șansele ca acea știre să fie falsă se reduc. La fel, le recomand oamenilor să verifice și să adauge sintagma true or false. E o șansă mare ca un organism, un ONG, un site de verificare să aibă ştirea verificată.”

Roxana Hulpe: Ce s-ar putea face în școli , care ar fi uneltele pe care le ar putea folosi profesorii?

Dragoș Stanca: „În primul rând, profesorii ar trebui să se verifice, să se educe, aici e problema dureroasă. Am văzut că profesorii care educă tineri sunt și ei victime ale dezinformării. Atât timp cât profesori din România au căzut victime ale teoriei conspirației anti-vacciniste arată că nivelul lor de educație media e precar, prin urmare nu ne putem aștepta ca această problemă să se rezolve. Dar dacă vin și spun onest, avem atâtea exemple, invadarea Capitoliului, troli vaccin, hai să ne oprim și să admitem că habar nu avem și să admitem că avem nevoie de educație, fie că suntem profesori, politicieni, fie că suntem părinți și că nu înțelegem ce să întâmplă. Ca într-o relație, admitem că ceva scârțâie și să vedem ce e de făcut. Așa și societatea – lideri, mediul academic, politicieni, fraților, avem o problemă, ne-au zăpăcit, hai să respirăm puțin și să lucrăm la soluții nu peste noapte, dar să admitem că greșim, fără ipocrizie, și mă adresez și celor din Big Tech, și să luăm măsuri. Riscăm astfel să ajungem să nu mai știm ce e adevărat și ce nu.

Vorbim de un fenomen care are sub 15 ani, e nimic. E un fenomen nou. Suntem într-un stadiu incipient în care greșim și noi, și platformele, și publicul, dar trebuie să rezolvăm această problemă repede, altfel consecințele pot fi foarte grave.”