În Marea Baltică a fost descoperită o megastructură, veche de peste 10.000 de ani. Ar putea schimba multe teorii

Galerie foto

Această megastructură ar putea schimba ceea ce se știe despre modul în care trăiau vânătorii-culegători în urmă cu aproximativ 11.000 de ani, notează CNN.

Cercetătorii și studenții de la Universitatea Kiel din Germania au dat prima dată peste șirul surprinzător de pietre situate la aproximativ 21 de metri sub apă în timpul unui studiu geofizic marin de-a lungul fundului mării din Golful Mecklenburg, la aproximativ 9,7 kilometri de coasta orașului Rerik, Germania.

Descoperirea, făcută în toamna anului 2021 la bordul navei de cercetare RV Alkor, a dezvăluit un zid format din 1.670 de pietre care se întindea pe mai mult de o jumătate 1 kilometru. Pietrele, care conectau mai mulți bolovani mari, erau aproape perfect aliniate, ceea ce face să pară puțin probabil ca natura să le fi modelat structura.

După ce cercetătorii au alertat Biroul de Stat pentru Cultură și Conservarea Monumentelor din Mecklenburg-Vorpommern cu privire la descoperirea lor, a început o investigație pentru a determina ce ar putea fi structura și cum a ajuns pe fundul Mării Baltice. Pentru a studia situl au fost folosite echipe de scafandri și un vehicul subacvatic autonom.

Citește și

Apariția misterioasă a unor veverițe roșii a dus la o descoperire ciudată în New York. Ce au găsit autoritățile

Echipa a stabilit că zidul a fost probabil construit de comunitățile din Epoca de Piatră pentru a vâna reni în urmă cu peste 10.000 de ani.

Un studiu care descrie structura a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

"Investigațiile noastre indică faptul că o origine naturală a zidului de piatră subacvatic, precum și o construcție în timpurile moderne, de exemplu în legătură cu instalarea de cabluri submarine sau cu recoltarea de piatră, nu sunt foarte probabile. Dispunerea metodică a numeroaselor pietre mici care leagă bolovanii mari, care nu se pot mișca, vorbește împotriva acestui lucru", a declarat într-un comunicat autorul principal al studiului, Dr. Jacob Geersen, cercetător principal la Institutul Leibniz pentru cercetarea Mării Baltice din Germania.

Potrivit studiului, zidul a fost construit probabil cu peste 10.000 de ani în urmă, de-a lungul țărmului unui lac sau al unei mlaștini. La acea vreme, rocile erau abundente în zonă, lăsate în urmă de ghețarii care s-au deplasat prin peisaj.

Însă studierea și datarea structurilor scufundate este incredibil de dificilă, astfel că echipa de cercetători a trebuit să analizeze modul în care a evoluat regiunea pentru a determina vârsta aproximativă a zidului. Au colectat mostre de sedimente, au creat un model 3D al zidului și au reconstruit virtual peisajul în care a fost construit inițial.

FOTO, jos: Cercetătorii au reconstituit virtual cum arăta probabil zidul în epoca de piatră. - P. Hoy, Universitatea din Rostock, model creat cu Agisoft Metashape de J. Auer, LAKD M-V.

Nivelul mării a crescut semnificativ după sfârșitul ultimei ere glaciare, în urmă cu aproximativ 8.500 de ani, ceea ce ar fi dus la inundarea zidului și a unor mari părți din peisaj, potrivit autorilor studiului.

Dar lucrurile stăteau altfel în urmă cu aproape 11.000 de ani.

"În acest moment, întreaga populație din întreaga Europă de Nord era probabil sub 5.000 de persoane. Una dintre principalele lor surse de hrană erau turmele de reni, care migrau sezonier prin peisajul postglaciar cu vegetație rară", a declarat, într-un comunicat, coautorul studiului, Dr. Marcel Bradtmöller, asistent de cercetare în preistorie și istorie timpurie la Universitatea din Rostock, Germania.

"Zidul a fost probabil folosit pentru a ghida renii într-un blocaj între malul lacului adiacent și zid, sau chiar în lac, unde vânătorii din Epoca de Piatră puteau să-i ucidă mai ușor cu armele lor".

Vânătorii-culegători foloseau sulițe, arcuri și săgeți pentru a-și prinde prada, a spus Bradtmöller.

Este posibil ca o structură secundară să fi fost folosită pentru a crea gâtul de sticlă, dar echipa de cercetare nu a găsit încă nicio dovadă în acest sens, a spus Geersen. Cu toate acestea, este probabil ca vânătorii să fi ghidat renii în lac, deoarece animalele înotau greu, a spus el.

Iar comunitatea de vânători-culegători părea să recunoască faptul că renii vor urma calea creată de zid, au spus cercetătorii.

"Se pare că animalele sunt atrase de astfel de structuri liniare și că ar prefera să urmeze structura, în loc să încerce să o traverseze, chiar dacă aceasta are doar 0,5 metri înălțime", a spus Geersen.

Descoperirea schimbă modul în care cercetătorii se gândesc la grupurile foarte mobile, cum ar fi vânătorii-culegători, a declarat Bradtmöller. Construirea unei structuri permanente masive, precum zidul, implică faptul că aceste grupuri regionale ar fi putut fi mai concentrate pe locație și teritoriu decât se credea anterior, a spus el.

Descoperirea marchează prima structură de vânătoare din epoca de piatră din regiunea Mării Baltice. Dar alte structuri de vânătoare preistorice comparabile au fost găsite în alte părți ale globului, inclusiv în Statele Unite și Groenlanda, precum și în Arabia Saudită și Iordania, unde cercetătorii au descoperit capcane cunoscute sub numele de "zmee ale deșertului".

Pereți de piatră și jaluzele de vânătoare construite pentru vânătoarea de caribu au fost găsite anterior pe fundul lacului Huron din Michigan și descoperite la o adâncime de 98 de picioare (30 de metri). Construcția și amplasarea zidului din Lacul Huron, care include un mal de lac pe o parte, este cel mai asemănătoare cu cea a zidului din Marea Baltică, au declarat autorii studiului.

Între timp, oamenii de știință își continuă investigațiile în Marea Baltică folosind dispozitive sonare și de sondare, precum și planificând viitoarele scufundări pentru a căuta descoperiri arheologice. Doar prin combinarea expertizei celor din domenii precum geologia marină, geofizica și arheologia sunt posibile astfel de descoperiri, a spus Geersen.

Înțelegerea locației structurilor și artefactelor pierdute pe fundul mării este esențială, deoarece cererea pentru zonele offshore crește din cauza turismului și pescuitului, precum și a construcției de conducte și parcuri eoliene, a spus el. Și alte comori nedescoperite pe fundul Mării Baltice ar putea eventual să arunce mai multă lumină asupra vechilor comunități de vânători-culegători.

"Avem dovezi pentru existența unor ziduri de piatră comparabile în alte locații din (Golful Mecklenburg). Și acestea vor fi cercetate sistematic", a declarat, într-un comunicat, coautorul studiului, Dr. Jens Schneider von Deimling, cercetător în cadrul grupului de geofizică marină și hidroacustică de la Universitatea Kiel.