Gene moştenite de la omul de Neanderthal cresc riscul unei forme grave de COVID-19
"Probabilitatea ca persoanele care au moştenit această variaţie genetică să aibă nevoie să fie conectate la ventilator atunci când contractează noul coronavirus, SARS-CoV-2, este de trei ori mai mare", a declarat Hugo Zeberg, cercetător la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Leipzig.
Prezenţa acestor gene echivalează cu un factor de risc similar celorlalte riscuri cunoscute, precum vârsta înaintată şi anumite boli preexistente.
În noul studiu publicat în revista Nature, Hugo Zeberg şi colegul lui Svante Paabo au comparat grupul de gene avute în vedere cu genele omului de Neanderthal şi cu cele ale Omului de Denisova şi au descoperit că secvenţele de ADN din acel grup seamănă foarte mult cu ADN-ul unui om de Neanderthal care a trăit în urmă cu 50.000 de ani în Croaţia.
"Se pare că oamenii moderni au moştenit aceste variaţii genetice de la Neanderthalienii cu care s-au încrucişat în urmă cu 60.000 de ani", a spus Hugo Zeberg.
Totuşi, cercetătorii nu au putut să descopere motivul pentru care acel grup specific de gene cauzează complicaţii medicale în rândul pacienţilor cu COVID-19.
"Este alarmant faptul că o moştenire genetică provenită de la Neanderthalieni poate avea astfel de consecinţe tragice în timpul pandemiei actuale", a adăugat Svante Paabo, care consideră că descoperirea trebuie să fie aprofundată cât mai repede posibil printr-o serie de studii ulterioare.
Potrivit autorilor noii cercetări, acel grup de gene nu apare în mod egal în diferitele regiuni geografice ale Globului. Deşi genele moştenite de la Neanderthalieni apar la aproape jumătate din totalul oamenilor din Asia de Sud, cu o prevalenţă specială în Bangladesh, doar 16% dintre locuitorii Europei le deţin în genomul lor, iar în Africa şi în Asia de Est sunt aproape inexistente.