Războiul cu plasticul. Soluțiile oamenilor de știință pentru a salva viețuitoarele marine
Your browser doesn't support HTML5 video.
În timp ce guvernele testează soluţii modeste, cercetătorii apelează la tehnologie şi ştiinţă pentru a strânge mai eficient deşeurile sau pentru a le elimina.
De la înălţime, țărmul Cambodgiei pare un paradis neatins de om. Dacă te apropii, însă, observi că nisipul este îmbrăcat cu plastic. Deşeurile sunt aduse de flux şi rămân pe plajă după retragerea apelor. Mai grav este că gunoaiele care alungă turiştii omoară vieţuitoarele marine.
De pildă, puii de țestoase sunt foarte vulnerabili. Cercetătorii australieni au analizat rezultatele autopsiilor pentru 246 de exemplare şi au descoperit că jumătate dintre ele înghiţiseră bucăţi de plastic. Acestea ajung în sistemul digestiv, le provoacă dureri acute vieţuitoarelor şi le împiedică să se hrănească. Iar țestoasele mor de foame.
Astfel de exemple i-au mobilizat pe activiştii pentru mediu şi au făcut autorităţile din mai multe țări să creeze planuri antipoluare, iar tehnologia le vine în ajutor.
În Olanda, cercetătorii au testat în acest an o barieră care împiedică deşeurile din râuri să ajungă în mare. Sistemul trimite bule de pe fundul apei la suprafaţă şi creează o perdea de aer care blochează trecerea gunoaielor şi le ghidează spre mal, unde sunt colectate.
Inginerii americani, în schimb, au creat un dispozitiv lung de şase sute de metri care strânge deşeurile din Marea Insulă de Gunoaie din Pacific. Sistemul dotat cu panouri solare, camere, senzori şi antene pentru satelit cheamă vasele colectoare când şi-au terminat treaba.
Pe de altă parte, cercetătorii de la o universitate britanică au descoperit întâmplător o enzimă care „mănâncă" plastic.
John McGeehan, profesor la Universitatea Portsmouth: „Plastic care se degradează în 400 de ani e consumat de această bacterie în câteva zile. Ce am făcut noi a fost să scoatem enzima şi să o înmulţim în laborator. Acum plasticul e "digerat" în câteva zile."
Cercetătorii încearcă acum să o înmulţească şi să o eficientizeze.
Omenirea nu s-a mulţumit să polueze doar Pământul. Deşeurile au ajuns în spaţiu şi pun în pericol navetele spaţiale şi sateliţii. 750.000 de fragmente mai mari de un centimetru orbitează Pământul. Agenţia Spaţială Europeană plănuieşte mai multe misiuni pentru curăţarea spaţiului cu ajutorul unui braț robotic, al unui harpon uriaş sau al unor plase.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!