Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Cum învinge SARS-CoV-2 răspunsul imun înnăscut. Descoperirile ar putea duce la dezvoltarea unor medicamente mai eficiente

Noul coronavirus SARS-CoV-2 are o enzimă care poate contracara mecanismul de apărare înnăscut al unei celule împotriva virusurilor, explicând de ce este mai infecţios decât virusurile anterioare care au provocat SARS şi MERS.

Descoperirea Universităţii Kobe, din Japonia, ar putea deschide calea către dezvoltarea unor medicamente mai eficiente împotriva acestei boli şi, eventual, a altor boli viitoare similare.

Atunci când un virus atacă, răspunsul imunitar al organismului are două straturi de bază de apărare: sistemul imunitar înnăscut şi sistemul imunitar adaptiv (dobândit).

În timp ce sistemul imunitar adaptiv devine mai puternic împotriva unui anumit agent patogen pe măsură ce organismul este expus de mai multe ori la acesta, stând la baza vaccinărilor, sistemul imunitar înnăscut este un sortiment de mecanisme moleculare care acţionează împotriva unei game largi de agenţi patogeni la un nivel de bază.

Cu toate acestea, noul coronavirus este atât de infecţios, încât virusologii japonezi de la Universitatea Kobe s-au întrebat ce mecanisme inteligente utilizează pentru a eluda atât de eficient sistemul imunitar înnăscut.

Citește și
dolari
Rezerva Federală a SUA taie cu 0,5% dobânda cheie. E prima scădere de la începutul pandemiei

Echipa a lucrat anterior la răspunsul imun la virusurile hepatitei şi a investigat rolul unei etichete moleculare numită „ISG15” pe care sistemul imunitar înnăscut o ataşează la elementele de construcţie ale virusului.

După ce a aflat că noul coronavirus are o enzimă care este deosebit de eficientă în îndepărtarea acestei etichete, laboratorul japonez a decis să folosească expertiza sa pentru a elucida efectul etichetei ISG15 asupra coronavirusului şi mecanismul contramăsurilor virusului.

Într-un articol publicat în revista medicală Journal of Virology, echipa condusă de Universitatea Kobe este acum prima care raportează că eticheta ISG15 se ataşează la un loc specific pe proteina nucleocapsidă a virusului, scheletul care împachetează materialul genetic al agentului patogen.

Pentru ca virusul să se poată asambla, mai multe copii ale proteinei nucleocapsidă trebuie să se ataşeze unele de altele, însă eticheta ISG15 împiedică acest lucru, acesta fiind mecanismul din spatele acţiunii antivirale a etichetei.

„Cu toate acestea, noul coronavirus are, de asemenea, o enzimă care poate elimina etichetele din nucleocapsida sa, recuperându-şi capacitatea de a asambla material viral nou (noi virusuri) şi depăşind astfel răspunsul imunitar înnăscut”, explică virusologul SHOJI Ikuo de la Universitatea Kobe, într-un comunicat, publicat marţi.

Noul coronavirus împărtăşeşte multe trăsături cu virusurile SARS şi MERS, care fac parte din aceeaşi familie de virusuri. Şi aceste virusuri au o enzimă care poate elimina eticheta ISG15.

Cu toate acestea, laboratorul Kobe a constatat că versiunile acestora sunt mai puţin eficiente decât cea din noul coronavirus. Şi, de fapt, s-a raportat recent că enzimele virusurilor anterioare au o ţintă primară diferită.

„Aceste rezultate sugerează că noul coronavirus este pur şi simplu mai bun la eludarea acestui aspect al mecanismului de apărare al sistemului imunitar înnăscut, ceea ce explică de ce este atât de infecţios”, spune Shoji.

Înţelegerea motivului pentru care noul coronavirus este atât de eficient indică, de asemenea, calea către dezvoltarea unor tratamente mai eficiente.

„Am putea dezvolta noi medicamente antivirale dacă am putea inhiba funcţia enzimei virale care elimină eticheta ISG15. Strategiile terapeutice viitoare pot include, de asemenea, agenţi antivirali care vizează direct proteina nucleocapsidă sau o combinaţie a acestor două abordări”, explică cercetătorul de la Universitatea Kobe.

 

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult