Viticultorii au început să se bazeze pe soiuri mai rezistente, importate sau create de cercetători

Specialiştii spun că aceste soiuri obţinute prin hibridare sunt rezistente la temperaturi extreme, dar şi la atacul dăunătorilor şi bolilor. Până în anul 2030, 50% dintre chimicalele folosite în agricultură, ar trebui eliminate, conform pactului verde european.

Selena, brumariu, amurg sau rubin sunt câteva dintre cele 25 de soiuri de viță de vie obţinute prin hibridare în ultimii 30 de ani, la staţiunea de cercetare de la Blaj, judeţul Alba. Cel mai nou este Roze Blaj. Maria Iliescu - Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj: „Soiul Roze Blaj a câştigat prin genetica lui, prin timpurietate la coacere, a câştigat o pieliţă mai groasă a strugurelui. Acumulează zaharuri la nivel de vinuri şi are un echilibru şi o fructuozitate foarte bună." Ing. dr. Liliana Tomoiaga – Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie: „Schimbările climatice nu afectează doar calitatea strugurilor, dar afectează foarte mult şi producţia, atunci un soi rezistent la condiţii extreme la temperaturi scăzute, la canicule, la brumele târzii, poate să atenueze. Ne orientăm foarte mult cercetările actuale spre obţinerea şi omologarea soiurilor ce rezistă la temperaturi extreme ridicate 30, 35 de grade" La o fermă viticolă din Jelna, judeţul Bistriţa-Năsăud, s-a investit în soiuri rezistente la frig. Sunt aduse din Italia şi se diferenţiază prin faptul că via înverzeşte târziu şi nu e afectată niciodată de îngheţ. Vlad Cobu, inginer viticol: „Aici avem o coardă de un an. Lemnul a fost maturat. vița rezistă foarte bine peste iarnă." Pe dealurile Dobrogei, specialiştii au descoperit că soiurile care se adaptează cel mai bine solului calcaros sunt cele de origine franţuzească. Autora Rânca, director Staţiunea de cercetare dezvoltare pentru viticultură Murfatlar: „Atunci când vor să înfiinţeze plantaţii, producătorii caută soiuri productive. Din păcate, România nu este pregătită să ofere atunci pe loc, acum spre exemplu în primăvara asta, material săditor. De aceea, fermierii apelează la pepinierele din Europa."

Şi în această podgorie din Valea Călugărească regăsim soiuri franţuzeşti. S-au adaptat bine la noi pentru că, spun specialiştii, condiţiile climatice din cele două ţări nu diferă mult. O mică parte din producţie ajunge de aici chiar în Franţa.

Cristian Tudor, enolog: „În timp s-au dovedit a fi soiuri foarte profitabile, care dau producţii şi vinuri foarte bune, şi normal că acum în România şi nu numai, în toată lumea viticolă, aceste soiuri există"

Citește și

Sute de hectare cu viţă de vie riscă să rămână neculese din lipsă de zilieri

Anul acesta, viticultorii spun că producţia va fi una de calitate, întrucât vremea rece nu a afectat dezvoltarea viței.