Tot mai mulți tineri bine plătiți cad în patima alcoolului. Care sunt principalele motive
Your browser doesn't support HTML5 video.
Nu mai sunt atât de mulţi oameni săraci din mediul rural, ci mai degrabă din oraşe. În plus, au serviciu şi sunt plătiţi decent.
În ultimii patru ani numărul românilor care au cerut ajutor de specialtate la Institutului de Psihiatrie "Socola" aproape că s-a dublat. Peste 2.000 de pacienţi, mulţi foarte tineri au fost trataţi numai anul trecut.
Un bărbat care a început să consume alcool când avea doar 25 de ani spune că s-a apucat de băut ... de plictiseală.
Bărbat: Lipsa de ocupaţie în afara serviciului, anturajul. După ce ieşeam de la serviciu mă duceam direct la bar, pentru că nu aveam altă ocupaţie şi acolo mă întâlneam cu ceilalţi priteni şi o bere două. Reporter: La cât ajungeaţi? Bărbat: 6-7-8.
Ionela Darcaci, psiholog clinician: „A scăzut foarte mult vârsta persoanelor care se confruntă cu această problemă. Tinerii, preadolescenţii, au un consum constant de băuturi alcoolice, iar dependența se instalează înainte de 30 de ani. În mediile unde există solicitare intelectuală mare, multă responsabilitate, care pun presiune şi persoanele găsesc consumul de acool o soluţie."
Medicii de la Institutul "Socola" susţin că în ultimii ani au constatat şi o schimbare a profilului consumatorului de alcool care devine dependent. Nu mai sunt atât de mulţi cei care provin din medii sărace şi se înregistrează o creştere a numărului celor care trăiesc oraş şi câştigă bine. Ionela Darcaci: Acum am ajuns aproape la o egalizare perfectă: 52% rural şi 48% urban. De cele mai multe ori sunt probleme de nivel socio-profesional, familial, presiunea la locul de muncă. Reporter: Vorbim de tinerii care abia intră în câmpul muncii? Ionela Darcaci: Din păcate sunt multe cazuri de acest gen.
Că avem tot mai mulţi tineri cu situaţie bună, din oraşe, care consumă alcool o confirmă şi reprezentanţii asociaţiilor pentru alcoolicii anonomi. Într-un centru din Iaşi, numărul lor a crescut în ultimii doi ani cu 50%.
Ciprian Iftimoaei, sociolog: "Printre cauzele sociale aş menţiona frecventarea unor anturaje unde se consumă băuturi alcoolice şi presiunea grupului de apartență, colegi, prieteni. Precaritatea locului de muncă sau lipsa perspectivelor profesionale."
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, mai mult de 250 de ml. de vin pe zi, 80 de ml. de tărie sau 660 ml. de bere este considerat consum excesiv de alcool în cazul bărbaţilor. Când vine vorba de femei, cantităţile se reduc la jumătate.
În România, în cazul bărbaţilor, este considerat consum excesiv de alcool ce depăşeşte 2 doze pe zi sau 14 doze pe săptămână la bărbaţi. Iar în cazul femeilor vorbim o doză pe zi sau 7 pe săptămână. 1 doza poate reprezenta un pahar de 125 ml vin, 40 ml tărie sau 330 ml bere.