Studiu. Aproximativ 4 din 10 români iau în considerare boicotarea produselor și serviciilor austriece, din cauza Schengen
Galerie foto
Procentul celor tineri care nu știu ce reprezintă spațiul Schengen e de cinci ori mai mare decât celor mai în vârstă (15.4% la 18-30 ani vs 3.2% la 45-65 ani), iar a femeilor care nu știu ce reprezintă spațiul Schengen aproape de două ori mai mare decât al bărbaților (9% vs 5,1%).
Nu în ultimul rând, 8 din 10 români consideră mai degrabă importantă sau foarte importantă intrarea României în Schengen. Motivul este mai degrabă practic, ”liberă circulație” (67.6%) - decât emoțional, ”să nu mai fim cetățeni de rangul 2 în Europa” (27.4%).
Aproape 7 români din 10 consideră că România îndeplinește toate condițiile de aderare la spațiul Schengen, dar mai puțin de jumătate credeau că România va fi acceptată în Schengen în această rundă.
În cazul eșecului României de admitere în Schengen, recomandarea românilor pentru guvernul României este să aibe mai degrabă o abordare constructivă decât una de tipul "ochi pentru ochi".
Cu toate acestea, neacceptarea României în Schengen la această rundă creează frustrare și/sau furie pentru jumătate dintre români, care consideră că este o decizie injustă.
În aceeași ordine de idei, aproape 4 din 10 români iau în considerare boicotarea produselor și serviciilor austriece în contextul neaderarii României din cauza opoziției Austriei.
Românii au însă capacitatea de a vedea și partea pozitivă: astfel 6 din 10 români consideră că e un punct bun că se atrage atenția asupra problemelor din România, iar 7 români din 10 își vor vedea de viață lor ca și până acum.
Eșecul aderării la spațiul Schengen va fi însă decontat de către Executiv, întrucât 8 din 10 români consideră că neacceptarea României ține de faptul că Guvernul nu a făcut tot ce se putea face.
Metodologie
Studiul a fost realizat de compania Daedalus Online prin intermediul platformei Frappe Digital.
Eșantionul este de 1178 persoane, reprezentativ pentru persoanele cu vârsta între 18 si 65 de ani din mediul urban.
Eroarea de eșantionare este de +/- 3%.
Datele au fost culese online, pe 6 decembrie, din panelul Daedalus Online.