Românii se mută în număr record de la oraș la țară. Câți orășeni au migrat numai anul trecut spre viața rurală

Satele României s-au depopulat într-un ritm alert imediat după Revoluție, dar în ultimii ani tendința s-a inversat, din ce în ce mai mulți orășeni hotărând să abandoneze stresul urban și să se mute la țară, scrie Profit. Iar anul 2023 a adus chiar un record, cu 62.700 de persoane care s-au mutat de la oraș la sat.

Explicațiile sunt simple: aerul curat, liniștea și prețurile mici, păstrând totuși veniturile de la oraș și libertatea de deplasare, fac viața la țară mult mai bună decât cea la oraș.

Iar cifrele arată o schimbare semnificativă în preferințele românilor pentru viața la țară de la începutul anilor ‘90 până în prezent.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 1991, după estomparea efectelor Revoluției, soldul mutării domiciliului între sat și oraș era puternic negativ (-105.789 persoane), în defavoarea satului. În 1990 fusese de jumătate de milion de oameni.

Citește și

Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul. În apropiere este lacul cu forma de harta României

După anii 2000, lucrurile au început însă se schimbe, în 2010 soldul a devenit deja pozitiv, iar numărul care se mutau de la oraș la țară a crescut de atunci constant. Un salt important s-a produs în perioada pandemiei. Atunci, valorile pentru mutările în rural au crescut, în special în 2020, când soldul total a ajuns la 38.700 de la numai 19.000 cu un an înainte.

Creșterea a continuat însă și după pandemie, sugerând o preferință în creștere pentru viața rurală, posibil datorată îmbunătățirii condițiilor de muncă la distanță și preferinței crescânde pentru un stil de viață mai liniștit. În 2021 și 2022, valorile au crescut constant, culminând cu recordul de anul trecut.

“Nu avem o cercetare calitativă formală. Dar, din ce am observat informal, România replică în ultimii ani un comportament similar din Occident, de-acolo de unde vine “timpul costă bani”. Pe măsură ce România se apropie de piața societăților dezvoltate, vedem tot mai des această tendință și la noi. Zonele periurbane oferă mai multă libertate de mișcare decât cele centrale.

De exemplu, traversarea Bucureștiului este foarte dificilă dimineața, când toată lumea se îndreaptă către oraș sau seara, când toți merg spre case. Sunt foarte multe firme mari care și-au pus sediile deja la marginea orașelor pentru a permite accesul mai ușor la ele, fără să fie nevoie să traversezi întregul oraș. Din ruralul apropiat, poți ajunge foarte repede la ele cu mașina.

Totodată, trebuie avut în vedere că prețurile din zonele periurbane sunt mai accesibile. De la prețul casei, la costurile de întreținere, sau taxe, toate sunt mai mici. Așadar, există și beneficii economice palpabile, pe lângă care vine și sentimentul de libertate oferit de spațiul rural. Una e să stai în casa ta, pe pământ, alta e într-un bloc. Încă un motiv foarte important în ultima perioadă este faptul că zonele din afara marilor orașe au o calitate a aerului mult mai bună.

Calitatea vieții, în general, este mai bună în rural. După măsurile de distanțare socială impuse de stat în timpul pandemiei, munca a devenit mai flexibilă. Anumite activități pot fi realizate de acasă, fără a mai fi necesară prezența în birourile centrale. Acest lucru crește eficiența și îi permite personalului să aibă mai multe opțiuni. Într-adevăr, tendințele de pe piața muncii au început să reflecte tot mai mult ce vedem în țările din vestul Europei.”, a explicat Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al INS.