Românii, printre europenii care trăiesc cel mai puţin. Explicaţia specialiştilor

Galerie foto

Pe harta longevităţii, în doar două judeţe şi în Capitală femeile trec, în medie, de vârstă de 80 de ani. Există ţări care au făcut din prelungirea vieţii politica de stat, dar la noi nu e cazul, de aceea în acest clasament suntem penultimii din Europa.

Primii din Uniune sunt francezii - , "la vie en rose", democraţie stabilă, venituri ridicate, unul dintre cele mai bune sisteme medicale din lume, asta ar fi reţeta lor. Apoi spaniolii şi italienii - dieta mediteraneană şi un pic de "siesta" sau "dolce far niente". Noi suntem, cu cei 75 de ani trăiţi în medie de un roman, laolaltă cu vecinii de la vest şi de la sud, deocamdată la aproape 10 ani distanţă de campioni.

Situaţia e diferită în România, mai ales de la un gen la altul şi de la un judeţ la altul. Cele mai mici durate medii de viaţă: Satu-Mare, Tulcea şi Călăraşi sunt judeţele în care se pare că oamenii mor cel mai devreme, indiferent de sex - la 69 de ani bărbaţii şi 77 femeile. Pe de altă parte femeile trec peste 80 de ani în Vâlcea, Braşov şi în Capitală, plus Timiş şi Cluj, iar bărbaţii cei mai longevivi ar fi, se pare, tot în zonele acestea, dar în loc de Timiş este Vrancea.

Citește și

Româncă, arestată în Italia. Torturile la care erau supuşi bătrânii de care ar fi trebuit să aibă grijă

Durata de viaţă la femei este cu aproape 7 ani peste cea a bărbaţilor. Aceştia din urmă au ajuns abia la o medie de 72 de ani, cât trăiau femeile în 1990. Antropologii susţin că sunt mai mulţi factori care ne influenţează viaţa diferit, în funcţie de gen.

Adina Baciu, cercetător la Institutul de Antropologie al Academiei Române: "Există un teren genetic, există aceşti hormoni sexuali ai femeii care o protejează, faţă de testosteronul care îl împinge pe bărbat la o acţiune puţin mai agresivă. Consumul de alcool, de tutun, de droguri este mult mai mic în cazul femeilor, deci o altă cauză de scurtare a duratei medii de viaţă. Atenţia la dietă, la stilul de viaţă, este mult mai ridicată decât în cazul bărbaţilor şi un alt aspect este acela că femeile se adresează mult mai des medicului pentru controalele de rutină"

Cât despre diferenţele de la un judeţ la altul, acestea pot fi date de educaţie, nivel de trăi, accesul la sisteme medicale moderne şi factori naturali cum ar fi clima.