Primăriile din România continuă să planteze un copac care aduce numai necazuri, deși europenii au renunțat de mult la el

Specialiștii peisagiști spun că se prăbușesc atât de mulți arbori pentru că le-au fost tăiate rădăcinile în timpul unor lucrări la rețelele de sub pământ ori pentru că sunt îngrijiți greșit.

În plus, responsabilii nu aleg specia potrivită. Străinii au renunțat, de pildă, la platan, în timp ce la noi încă se plantează.

Imediat ce vijelia s-a domolit, pe străzile din București au intervenit zeci de echipaje de pompieri și de polițiști. Au eliberat drumurile și mașinile de copacii dărâmați de vânt.

Potrivit meteorologilor, rafalele au atins cel mult 15 metri pe secundă în centru și 10 metri pe secundă la periferie, iar unii peisagiști spun că un copac sănătos ar fi trebuit să reziste la aceste viteze.

Copaci uscați din cauza sărurilor folosite la deszăpezire 

Diana Culescu are un doctorat în spațiile verzi urbane. Ani la rând a studiat aproape toate zonele din Capitală unde sunt plantați copaci și a identificat mai multe probleme.

”Trunchiul era în toată zona asta și a dispărut între timp. E putrezit în mijloc și doar partea asta îl mai ținea. Dar ca ăsta sunt mulți arbori. Ce i-a adus pieirea a fost partea că s-a schimbat bordura și apoi tăietura aceasta pentru rețele. În general, tot aliniamentul de pe strada asta a dispărut din acest motiv”.

”În primul rând, trebuie să nu le mai tăiem rădăcinile pentru că prin ele susțin și prin ele se hrănesc, să nu le mai sigilăm suprafața pe unde își iau apa și aerul, foarte important și aerul și să nu mai intervenim atât de agresiv în coroană. Noi numim toaletare, dar nu sunt norme și face fiecare ce crede că trebuie făcut”.

O altă problemă identificată este ca unele specii precum teiul, se usucă de la sărurile folosite iarna la deszăpezire.

”- Am putea să spunem că s-a uscat de la secetă? - Nu. Se uscă tot, nu doar pe margine. E o arsură specifică. Dacă era secetă, era și pentru acel tei de acolo”.

Bucureștiul, invadat de tigrii de platan

Mai mult, și ce se plantează în locul copacilor uscați este de calitate proastă uneori.

”- În primul rând, are această mare problemă la bază. Deci până să se dezvolte și să devină un volum foliar pentru oraș trebuie să își rezolve problema asta. - Nu trebuia plantat? - Nu trebuia cumpărat”.

După ce a văzut ce greșeli se fac, Diana Culescu a elaborat alături de Asociația Peisagiștilor din România un ghid pe care l-a trimis în anul 2017 la 600 de primării din țară.

Însă responsabilii nu țin cont de ce scrie în el. De exemplu, platanul nu e o specie recomandată, tocmai pentru că are mulți dăunători.

Europenii au renunțat la el, dar în România încă se cultivă. Bucureștiul s-a confruntat anii trecuți cu o invazie de insecte numite tigrii de platan, atrase de seva copacului. Mulți oameni au ajuns la spital cu reacții alergice pe piele după ce au fost înțepați.