Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Platformele prin intermediul cărora ucrainenii pot fi ajutați. Ce pași trebuie să urmeze doritorii

Your browser doesn't support HTML5 video.

”Românii sunt acum frații noștri. Ne-au dat mâncare și ne-au primit în casele lor”, spune cu lacrimi în ochi o mamă care a fugit din Ucraina cu cei doi copii.

Iar povestea se repetă pentru fiecare refugiat în parte. Ai noștri s-au mobilizat mai bine ca niciodată și dau o mână de ajutor oriunde este nevoie: asigură transport, strâng mâncare și haine, le traduc celor care nu cunosc limba și îi adăpostesc pentru o perioadă.

Olga e din Cernăuți și este văduvă. Când au început bombardamentele și-a luat cei doi copii și au fugit spre România. Nu au prieteni sau rude aici, dar s-au gândit că este singura cale să se salveze. Au mers mai bine de 18 km pe jos, fără oprire.

Olga: ''Copiii au mers în liniște. Când am trecut granița, a pus ștampila și mi-a zis: ”Vezi autobuzul acela, oamenii aceea vă așteaptă”. Era o fată care vorbea limba rusă și imediat ne-au dat un autobuz cu căldură, mâncare, o familie, Andrei și Daria, oameni incredibil de buni.''

În primele nopți au stat la o mănăstire din Suceava. Acum sunt în București, la căsuțele SOS Satele Copiilor. Sophie și Vladimir știu că au venit în vacanță. Mama lor nu le-a spus că au fost nevoți să fugă din calea bombardamentelor.

Citește și
refugiati
Guvern: Copiii ucraineni vor avea aceleași drepturi la educație ca cei români, adulții se pot angaja fără viză de ședere

Sute de companii, asociații, dar și mii de oameni simpli din toată țara s-au implicat până acum în sprijinirea cetățenilor ucraineni ajunși în România.

Despina Ponomarenco, BREC: ”Am pus la un loc cererea de cazări, am lucrat cu DGASMB, cu cei care aveau spații și le puteau oferi clădiri de birouri, ballroomuri. Au dotat cu pături de campanie pentru cei aflați în tranzit. Am strâns bani de la companii și persoane fizice pentru a achita cazări în hoteluri și pensiuni.''

De la începutul războiului au fost create mai multe platforme unde ucrainenii pot găsi tot ce au nevoie.

Una dintre cele mai accesate este refugees.ro. Site-ul cuprinde servicii pe care românii din toată țara le pot asigura refugiaților: cazare și masă, asistență medicală, îngrijirea copiilor, asistență juridică, locuri de muncă sau asistență pentru animalele de companie. Până acum, aproape 5.000 de oameni s-au înscris pentru a oferi sprijin, iar în total sunt peste 6.000 de oferte individuale. Site-ul are inclusiv un call center atât pentru limba română, cât și ucraineană.

Alexandru Panait, fondator platformă: ”Trebuie să intre să se uite pe hartă și să aleagă ce au nevoie. Pentru persoanele care vor să ajute trebuie să își facă un cont și să listeze oferta pe care o pot pune la dispoziție refugiaților. Am început să facem și parteneriate cu ONG-uri din alte țări. În momentul de față am discutat cu Bulgaria și deja și-au redirecționat tot traficul către noi și urmează să înceapă să strângă toate informațiile de la cetățenii bulgari. Și suntem în discuții cu Polonia, cu Portugalia.”

Cei care vor sa găzduiască refugiați trebuie să contacteze asociația, care îi va direcționa către persoanele în nevoie ori să se înscrie pe platformele special concepute.

„Împreună ajutăm mai mult”, „Alături de Ucraina”, „Jobs 4 Ucraine”, „Uniți pentru Ucraina” sunt doar câteva dintre ele. Refugiații fără acte ajung în grija autorităților care îi cazează în centre speciale sau cămine.

Cei mai mulți dintre cetățenii ucraineni care ajung la noi sunt în tranzit și au nevoie de câteva ore sau câteva zile de cazare. Apoi pleacă spre vestul Europei sau încearcă să obțină vize pentru state de peste Ocean. Cei care se hotărăsc să rămână pot cere statut de refugiat.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult