Orfelinatele comuniste încă funcționează, deși Guvernul a promis desființarea lor
Your browser doesn't support HTML5 video.
În toată ţara, s-au construit doar câteva module familiale în care se pot muta copiii din centre, însă ceilalţi - peste 19.000 - vor rămâne încă ani de zile în aceleaşi condiţii vitrege.
În 2014, Guvernul şi-a asumat un program de îmbunătăţire a condiţiilor pentru copiii din centrele de plasament. Recomandarea a venit de la Uniunea Europeană, Banca Mondială şi UNICEF. Termenul era anul 2020.
La Iaşi, însă, au fost construite numai două module unde se pot muta 24 de copii din cei aproape 1000. Şi aceste căsuţe s-au făcut din banii privaţi ai unui ONG.
Printre cei care se vor muta curând aici sunt doi băieţi de 16 ani. Unul pur şi simplu nu a mai suportat bătăile părinţilor.
Adolescent: „Beau, se îmbătau, se certau Și am plecat de acasă, am ajuns pe străzi şi de acolo m-a luat poliţia şi m-a dus la un centru.” Reporter: „Urmează să te muţi în altă parte. Cum crezi că o să fie acolo?” Adolescent: „Bine, mai liber."
Iar Andrei, părăsit de mamă, trăieşte cu speranţa că, prin răbdare, muncă şi ambiţie, îşi va putea construi un drum frumos în viaţă.
Andrei: „E mai frumos că aici.” Reporter: „Ce ţi se pare mai frumos?” Andrei: „Casa, cum arată. Vom fi mai puţini, va fi mai linişte.”
Psihologii cred că relocarea copiilor este extrem de necesară pentru că le-ar oferi abilităţi sociale pe care nu şi le pot dezvolta în centrul de plasament.
Gabriela Baltag, director Centru de copi Târgu Frumos: „Or să aibă vecini, or să interacţioneze cu vecinii, or să trăiască cât de cât normal că într-o familie.”
Autorităţile spun că programul merge greu, din cauză că obţinerea de terenuri pentru noile construcţii se obţin cu mari eforturi.
Tiberiu Bantaș, purtător de cuvânt DGASPC Iaşi: „Sunt nişte demersuri laborioase şi destul de birocratice. Până la sfârşitul anilor 2020, dacă nu se prelungeşte termenul privind cererile de finanţare nu ştiu dacă se poate pune în practică restructurarea acestor centre."
Situaţia este similară şi la Timişoara. Construcţiile de tip social sunt încă la stadiul de proiectare.
Reporter: „Deocamdată s-au făcut astfel de căsuţe?” Smaranda Marcu, purtător de cuvânt Direcţia Pentru Protecţia Copilului Timiş: „Suntem în proiect cu mai multe alternative de acest fel."
Reprezentanţii Hope and Homes for Children România, cei care au construit până acum căsuţele de la Iaşi şi alte câteva în ţară, spun că orizontul de aşteptare pentru copiii instituţionalizaţi este cel puţin anul 2024.
Radu Tohătan, director HHC România: „Lentoarea pe care o înregistrăm va împinge cu 3-4 ani a procesului de reformă."
Anul acesta, prin fonduri europene s-ar putea bugeta construirea a 50 de asemenea căsuţe pentru copii. Până acum, au fost depuse proiecte de finanţare pentru cinci asemenea aşezăminte.