Număr impresionant de divorțuri. Câte cupluri s-au despărțit în septembrie: ”Românii nu mai au încredere în căsătorie”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Adulterul, gelozia şi violenţa fizică sunt cele mai răspândite trei cauze care duc la divorţ, spune psihologul clinician Cristina Şoldan.
Conform Cristinei Şoldan, drd. Medicină şi Antropologie Medicală în cadrul Institutului Francisc I. Rainer al Academiei Române, sunt mai mulţi factori care perturbă echilibrul cuplului şi care conduc la divorţ, cei mai importanţi fiind adulterul, gelozia, violenţa fizică, consumul excesiv de alcool şi substanţe.
Psihologul subliniază faptul că societatea românească de după 1990 se confruntă cu o scădere a încrederii populaţiei în instituţia căsătoriei.
”Numărul mare al divorțurilor și lipsa unor politici publice de sprijin pentru familiile divorțate a determinat scăderea încrederii în instituția căsătoriei și, implicit, a seriozității implicării adulților în familii. În condițiile în care celula de bază a societății, familia, înregistrează un declin, forța societății în ansamblul ei slăbește, fiind promovat din ce în ce mai mult individualismul”, a afirmat Cristina Şoldan.
Creșterea numărului de copii proveniți din divorțuri duce la relații adulte instabilePotrivit acesteia, pe termen lung, se poate previziona deja, pe fondul creșterii numărului copiilor proveniți din divorțuri, că vor fi mai multe relații adulte instabile sau de calitate scăzută, care pot conduce la creșterea numărului de divorțuri în viitor, dublată de atitudini și de așteptări negative față de căsătorie.
Trei schimbări necesare pentru relaţii de cuplu rezistente
Psihologul clinician atrage atenţia că este important să fie identificaţi factorii care conduc la propriul eşec în cuplu, dar şi pe cei care consolidează cuplul, respectiv familia.
Ea recomandă acţiuni concrete care contribuie la crearea şi menţinerea unor relaţii de cuplu sănătoase şi durabile:
1. Consultarea de specialişti cu scopul de a identifica ce stă cu adevărat în spatele fragilităţii propriului cuplu.
2. Constienţizarea modelului de cuplu, care îşi are originea, de cele mai multe ori, în modelul din familia de origine. Atmosfera din căminul parental se regăseşte în căminul actual. Un mediu familial caracterizat prin practici educative coerente, care oferă afecţiunea necesară, pregăteşte individul într-un mod mai adecvat pentru relaţii intime satisfăcătoare, în timp ce un mediu familial distorsionat, dezorganizat, caracterizat de violenţă, abuzuri, neglijenţă, incoerenţă educativă - favorizează moduri de reacţie afective, cognitive şi comportamentale considerabil dăunătoare stabilităţii relaţiilor intime şi satisfacţiei conjugale.
3. Generarea schimbării - după caz. Acţiuni concrete care să ducă la schimbarea tiparelor disfuncţionale, la cultivarea încrederii reciproce în cuplu, la ieşirea din dependenţe.