Milioane de români sunt nefericiți la locul de muncă, în timp ce tinerii vor program de la 11 și o zi liberă oricând

Mulți au povestit că au fost discriminați ori că au fost ținta unor glume răutăcioase din partea colegilor. Astfel de situații, spun specialiștii, se întâlnesc cel mai adesea în companiile mari, unde nu există mereu transparență.

Tânăr: ”La unul dintre joburi culoarea părului a fost o problemă, faptul că eram decolorat. Eram blond și mi s-a spus că nu pot continua pe job pentru că sunt blond și nu reprezint seriozitatea de care firma avea nevoie, dar eram îmbrăcat în costum, uniformă, corect, cravată strânsă bine, singura problemă era părul meu”.

Însă problemele resimțițe de angajați nu se rezumă doar la felul în care arată unii dintre ei.

Potrivit studiului, peste 30 la sută dintre cei chestionați susțin că fie unii dintre colegii cu aceeași funcție au salarii mai mari, fie au sarcini mai puține de îndeplinit.

Citește și

Proiect lansat în dezbatere: Două zile libere plătite să mergi să-ţi faci controale preventive

Iar printre comportamentele observate la locul de muncă se numără și favoritismele de carieră sau angajările pe poziții mai bune, arată datele studiului. Procente mari se regăsesc și în rândul salariaților care au văzut că nu există reacții la plângerile făcute de anumite categorii de angajați sau au luat parte la comentarii și glume discriminatorii. Doar 5% dintre respondenți au semnalat situații de abuz privind starea de sănătate mintală la locul de muncă.

Paul Acatrini, director general Cult Research: ”În companiile mari, acolo este un anumit pericol, pentru că acolo transparența este mai greu de făcut și angajații, cei care sunt în funcții de execuție au acces la informație, la criteriile de avansare, mai greu”.

În funcție de interacțiunile cu colegii și managementul companiei, angajații sunt împărțiți în patru categorii: avangardiștii incluziunii, adică acele persoane care sunt deschise, atente și motivate la serviciu. Un procent mare se regăsește și în rândul celor centrați pe sine, adică individualiști. Sunt urmați de așa-numiții spectatori sociali, alături de cei deconentați. Ultimele două categorii însumează aproximativ 3 milioane de români - adică angajați care nu se simt bine la serviciu și au cea mai mare dorința de a-și schimba locul de muncă.

Paul Kasprovschi, Research & Evaluation Director: ”Oamenii cu cât se simt mai bine, cu atât au tendința să fie mai buni”.

La capitolul soluții, cei mai mulți dintre angajați își doresc un loc mai prietenos la birou, politici care să ducă la o promovare bazată pe merit și pe competențe și recrutări care să asigure șanse egale. Pe de altă parte, tinerii au condiții suplimentare.

Tânăr: ”Prefer să am un program care să înceapă la 11, se termină la ora 20, ora 21, dar să pot să fac programul cum vreu – vreau să îmi iau o zi liber brusc, poate nu mă simt bine aici, îmi permit să fac chestia asta. Îmi place să călătoresc și pot să fac jobul de absolut oriunde”.

Angajat: ”Au o conduită strictă – iar generațiile noastre nu mai au această conduită. Putem să ascultăm, să îndeplinim sarcini, însă lăsându-ne pe noi așa cum suntem, putem să dăm și noi”.

Barometrul Diversitate și Incluziune a fost făcut în rândul a peste 800 de persoane și are o marjă de eroare de plus minus 3,5 la sută.