Fenomenul NEET, în rândul tinerilor din România: ”Nu este de dorit, nu este sănătos”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Comparativ, în țări precum Olanda, Suedia sau Danemarca, cei de vârsta lor au 10 ani de vechime în plus.
Este un fenomen care ar putea duce la o ruptură majoră între cei care care au slujbe și venituri consistente, și cei care lucrează mai puțin sau deloc, și care ar trebui susținuți cu ajutoare sociale.
Ionuț a făcut parte din generația NEET - "Not în Education, Employment or Training", adică "nici la școală, nici la serviciu sau în pregătire". Este un caz fericit, care a trecut peste această etapă, pentru că s-a ambiționat să își termine studiile și să se angajeze. Acum lucrează într-un hotel din București.
Ionuț: ”Am dat din coate și m-am zbătut. Îmi doream să ajung într-un mediu plăcut, cu un salariu ok. Nimeni nu-ți dă din cer, totul vine de la sine, adică trebuie să miști tu lucrurile, iar fără muncă nu se poate acest lucru, adică am învățat să îmi gestionez salariul, am învățat să comunic..”
Nu la fel se întâmplă cu alți 400.000 de tineri români cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, care nu sunt la școală, dar nici nu lucrează, deși ar putea. Asta înseamnă că își vor găsi mai târziu de muncă sau, în cel mai rău caz, deloc.
Cele mai recente statistici arată că România este țara în care tinerii care au acum 15 ani și sunt apți de muncă, vor lucra de-a lungul vieții puțin peste 31 de ani. În alte țări, media se apropie de 45 de ani.
Adriana Preda conduce o asociație care ajută tinerii proveniți din medii sărace să își găsească drumul profesional. Face asta de 8 ani și cunoaște îndeaproape fenomenul NEET.
Adriana Preda: ”Un procent de 64% din tinerii NEET provin din minoritatea rromă. Ceea ce duce la o stigmă pe care o are societatea în general, dar și angajatorii. Și chiar dacă lucrează, nu o fac sub o formă legală. Tinerii din această generație au acest sindrom de gratificare imediată - adică ei sunt obișnuiți să primească totul imediat, la nivelul la care s-au așteptat și în momentul în care se lovesc de realitate, preferă să găsească alte variante.”
Sociologii spun că acest fenomen apare și pentru că adolescenții românii sunt predispuși să stea cu părinții o perioadă mai îndelungată, comparativ cu cei din vest, forțați să își ia viață în piept. Iar cei care rămân definitiv fără să loc de muncă devin dependenți de formele de ajutor social.
Adrian Dan, sociolog, Universitatea din București: ”E ca și când dumneavoastră munciți 45 de ani și eu muncesc 25 de ani. În medie, amândoi lucrăm 35 de ani, dar realitatea este că România este din nou împărțită cel puțin în două. O Românie a celor care devin din ce în ce mai bogați și o Românie a celor săraci, asistați social. Lucrul acesta nu este de dorit, nu este sănătos, este păgubos pentru întreagă societate și întreagă economie.”
În prezent, rata șomajului în rândul tinerilor care au până-n 24 de ani trece de 20 de procente, față de 4% cât este în rândul populației de peste 25 de ani.