„RADET-ul” din Viena dă căldură și vara. O singură problemă în 11 ani într-un bloc

Galerie foto

Visul oricărui locuitor din capitala României este o realitate în Viena, acolo unde primăria administrează un sistem centralizat de încălzire comparabil cu cel din Bucureşti. Care este secretul: în Austria, totul funcţionează fără sincope, pentru că autorităţile investesc masiv în infrastructura.

Locuitor: "Poţi să setezi pe timp de vară, pe timp de iarnă, pe timp de noapte, care este temperatura."

Într-un apartament dintr-un bloc aflat la 2 kilometri de celebrul palat Schonbrun din Viena locuieşte o familie de români. În 11 ani au avut o singură pană de căldură, care s-a rezolvat a doua zi. Apa caldă vine aproape instantaneu. Gazdele fac şi o demonstraţie.

Locuitor: "Este călduţă. Deja este fierbinte de nu poţi să pui mâna sub ea. Uite, este deja abur."

Citește și

Regulile pe care nimeni nu le încalcă privind parcarea pe stradă, în Viena. Diferențe față de București

Ana a crescut în capitala Austriei, iar la 17 ani ştie de problemele cu apă caldă şi căldura doar din poveştile părinţilor.

Ana Ghiceanu Stan, 17 ani: "Dacă ar trebui să stau iarna într-o casă în care nu am căldură, nu cred că aş putea să mă adaptez. Aici, în Austria, există standardul vieţii care este mai avansat, ridicat. Prefer să stau aici cu siguranţă decât în România."

Este de înţeles. În Viena, un oraş de mărimea Bucureştiului, există apă caldă şi căldura mereu. De altfel, capitala Austriei are un sistem centralizat, un fel de RADET sau Termoenergetica, administrat de Wienenergie, o companie a primăriei.

Marina Ghigeanu: "Da, am avut căldură şi vara, când afară erau 20-30 de grade. Niciodată nu mi-am pus problema, ok, a venit frigul, dau sau nu drumul la căldură. Apă caldă? Well, vine."

Nu şi la Bucureşti, unde, când revine în ţară, familia trebuie să aştepte 15 minute cu robinetul deschis până curge apa caldă.

Locuitor: "Au fost zile în care nu am avut apă caldă, de-a dreptul şi nici încălzire. Un pic mai cald că afară. Bine, nu a fost cu minus."

Dar de ce nu s-a pus problema opririi apei calde şi căldurii în Viena? Ne explica şeful departamentului Economic a primăriei oraşului.

Klemens Himpele, şeful departmentului Economic, primăria Vienei: "Nu avem probleme că se sparg sau ceva de genul ăsta, pentru că în mod normal avem investiţii masive în infrastructura publică."

Adică ţevile nu cedează pentru că sunt întreţinute la timp. La fel şi centralele.

Ca şi în Bucureşti, unele furnizează curent electric, dar şi agent termic. Însă spre deosebire de capitala României, centralele din Viena pot fi confundate cu teatre sau muzee. Aceasta, de pildă, nu doar că bucura ochiul prin arhitectura modernă, dar este şi complet "verde", adică ecologică.

În Viena o treime din căldură este produsă în centrale care ard gunoaie. Spitellau este una dintre ele. Aceasta centrală produce energie termică, dar şi energie electrică

Într-o oră, zeci de camioane au adus gunoaiele Vienei ca să le transforme în căldură pentru 60 de mii de gospodarii. Fumul este reţinut de filtre sofisticate, astfel că nu există nici miros, nici poluare.

WienEnergie procesează anual aproape un milion de tone de deşeuri.

În afară de centralele pe gaz, biomasa, pompe de caldure, primăria Vienei vrea să folosească şi energia geotermală ca să încălzească locuinţele.

Şi nu este totul, sistemul din Viena produce agent de răcire pentru clădirile guvernamentale în timpul verii. Un fel de aer condiţionat uriaş. Vienezii investesc în răcire pentru că, potrivit experţilor, în 20 de ani, Europa va avea nevoie de energie de răcire la fel de mult ca de încălzire.