Copiii abandonați nu sunt o prioritate pentru aleși. Legea adopțiilor, uitată de Parlament
Your browser doesn't support HTML5 video.
Altfel spus, statisticile nu arată niciun progres faţă de anul precedent, deoarece - spun oficialii - noua lege a adopţiilor, care ar simplifica mult birocraţia, s-a blocat în Parlament. În prezent, trei sferturi dintre copiii disponibili pentru adopţie au între 7 şi 14 ani, au fraţi sau întârzieri în dezvoltare.
La doi ani de la primele demersuri pentru adopţie, o femeie de 37 a devenit mama unor fetiţe, surori de 6 şi 8 ani.
Mamă: ”Fetele le am legal din septembrie. Sunt pe numele nostru din decembrie. Am mai cunoscut şi alţi copii, alte fetiţe şi un băieţel, dar n-a fost potrivirea necesară.”
Proaspăta mamă recunoaşte că a pornit la drum cu dorinţa de a înfia un bebeluș, dar şi-a dat seama că şansele sunt foarte mici. A acceptat să vadă şi surorile, iar la întâlnire a fost dragoste la prima vedere.
Cristina Neacșu, șef servicii adopții: ”Au luat atestatul, s-au uitat la profil, a luat în încredinţare în vederea adopţiei, s-a încuviinţat adopţia. Cred că avem două sau trei adopţii care au fost în şase luni. Avem şi familii care stau de ani de zile. Dar care aşteaptă un copil ideal...”
Anul trecut, numărul adopţiilor a stagnat faţă de 2017. Autoritatea Naţională pentru Adopţii aşteaptă ca Parlamentul să aprobe mai multe modificări la legea adopţiilor, care să scurteze drumul copiilor abandonaţi de la familia biologică la una adoptivă.
Gabriela Coman, președintele ANPCA: ”Declararea adoptabilității copilului se petrece anevoios. Se caută rudele până la gradul patru pentru a deschide adopţia, prelungind petrecerea timpului de către copil într-o instituţie. Sau pur şi simplu din neimplicare. Legea a plecat către Camera Deputaţilor.”
La nivel naţional, în jur de 3.000 de copii aşteaptă să fie înfiaţi, însă peste jumătate sunt prinşi în registrul copiilor greu adoptabili. Aici, 30 de copii din 36 au peste 7 ani, au fraţi sau surori cu care trebuie luaţi "la pachet", au dizabilităţi sau întârzieri în dezvoltare. Dar chiar şi când nu sunt astfel de probleme, dificultatea vine din mersul greu al justiţiei.
Sunt cazuri în care funcţionarii aşteaptă 8 luni pentru ca instanţa să redacteze o hotărâre prin care minorul e declarat adoptabil.
De 20 de ani, România nu a creat decât un singur tribunal al copilului, la Braşov. În toate celelalte judeţe, procesele de adopţie aşteaptă la rând cu divorţuri, partaje şi certuri între vecini. Copiii nu sunt o prioritate.