Copacii care au rămas în picioare după vijelia din Prahova sunt în pericol, din cauza insectelor

Din păcate, evaluarea pagubelor nu s-a încheiat, iar resturile de lemn sunt împrăștiate pe zeci de hectare.

Pădurarii spun că poate trece și un an până se va curăța toată zona.

Pădurea se sufocă, spun specialiștii, dacă nu este curățată de arborii rupți, năpădiți deja de insectele care se hrănesc cu materie vegetală aflată în proces de descompunere. Dacă aceste trunchiuri rămân o perioada îndelungată în pădure există riscul ca arborii sănătoși să se îmbolnăvească.

De vină este gandacul de scoarță care trece cu ușurință de la arborii doborâți de vânt la copacii sănătoși.

Citește și

Fenomenul devastator care a ras de pe fața Pământului o întreagă pădure din Prahova. „Este ca şi cum ar fi explodat o bombă”

Dragoș Ciomag, Direcția Silvică Prahova: "Poate fi afectat de factori biotici, de insecte care atacă între scoarță și lemn și automat calitatea acestuia scade și, ce e cel mai grav, se va deprecia lemnul și va fi o problemă și pentru arboretul sănăto. Arborii sunt doborâți unii peste alții, nu se poate ajunge la cei de la sol și este foarte dificil să exploatăm."

Aproape 90.000 de copaci au fost retezați de furtuna violentă în pădurea de molid situată la ieșirea din localitatea Cheia.

Abia după ce se va încheia evaluarea copacilor căzuți, iar comisarii gărzii forestiere își vor da avizul, poate fi organizată licitația pentru exploatarea lemnului. Asta dacă, până atunci, nu va fi distrus de timp și insecte. Viorel Mihălcioiu, Garda Forestieră Ploiești: "Pe raza celor 3 județe din aria teritorială a Gărzii Forestiere Ploiești sunt până în momentul acesta aproximativ 400.000 de metri cubi de arbori doborâți, o cantitate destul de mare, și încă nu s-au finalizat evaluările. Bineînțeles, este afectată calitatea masei lemnoase, pentru că sunt rupturi, doboraturi. Arborii nu mai sunt cei doborâți în condiții normale." Operațiunea de scoatere a copacilor doborâți de vânt la Cheia poate dura și un an de zile, susțin silvicultorii, care s-au asigurat că lemnul nu îi va tenta pe hoți. Așa că pe singurul drum de acces au amplasat camere de supraveghere pentru a monitoriza zona.