Ce prevede legea pentru reducerea risipei alimentare. Românii aruncă cea mai multă mâncare din Europa

Printre acestea, reducerea prețului și vânzarea accelerată atunci când alimentele ies din termenul de valabilitate ori donarea produselor către organizații caritabile.

Restaurantele sunt obligate să le dea clienților la pachet mâncarea plătită, dar neconsumată în local. Multe fac deja acest lucru, dar în fiecare seară, pe fundul oalei, tot mai rămân câteva porții de ciorbă, tocană ori sarmale.

”Alexandru Gutaș, asistent manager restaurant: Oferim aceste alimente personalului. Reporter: S-a întâmplat să le aruncați și la gunoi? Alexandru Gutaș: Da, bineînțeles. Se întâmplă în orice locație".

Legea privind reducerea risipei alimentare prevede că producătorii, magazinele și restaurantele care donează printr-un contract mâncarea unor organizații caritabile beneficiază de facilități fiscale. Mulți privesc cu ochi buni această măsură.

Citește și

Risipa de apă a devenit un fenomen periculos în rândul românilor. Cum putem evita această pierdere

Alexandru Gutaș, asistent manager restaurant: ”Și un ONG poate, dacă s-ar strânge aici la noi în zonă, să vină în fiecare seară sau măcar o dată la 2-3 seri la restaurante. Ok, aveți ceva produse pe care le puteți dona? Ei să se ocupe. Ar fi și pentru noi foarte ușor".

Atât firmele care donează, cât și organizațiile beneficiare sunt obligate să raporteze cantitățile de alimente și valoarea acestora.

La Fundația "Bucuria Darului" din Brașov ajuns săptămânal alimente care urmează să expire - pâine de la o brutărie, legume și fructe de la supermarketruri, brânzeturi și lactate de la un mare producător.

Sânziana Vatră, specialist în comunicare Fundația ”Bucuria Darului”: ”Fie gătim cu ele, fie facem desert, fie le dăm beneficiarilor, care și ei mai vor să își gătească câte ceva pe acasă. Ne folosim de tot ce primim, așa încât să le îmbunătățim meniul zilnic".

500 de oameni sărmani se bucură mâncarea primită în dar. Legea prevede că alimentele pot ajunge la animale, dacă devin improprii consumului uman. Iar atunci când nu hrănesc nicio ființă, trebuie transformate în compost sau biogaz.

Legea are o singură omisiune, aș putea spune - nu prevede sancțiuni pentru cei care nu aplică nicio măsură de reducere a risipei alimentare. În schimb, firmele pot fi amendate dacă nu întocmesc planuri și rapoarte referitoare la acest obiectiv.

România este țara cu cea mai mare risipă alimentară din Europa. Aruncăm anual două milioane și jumătate de tone de mâncare la gunoi. Trebuie să reducem această cantitate la jumătate, până în 2030.