Câți locuitori avea România la 1 ianuarie 2022. Românii sunt din ce în ce mai bătrâni

Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuţilor-vii cu 156.000 persoane). Această valoare se ajustează cu numărul naşterilor şi deceselor care au fost declarate tardiv la oficiile de stare civilă.

Potrivit INS, la 1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,281 milioane persoane, în scădere cu 0,1% faţă 1 ianuarie 2021. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2022 a fost de 9,728 milioane de persoane, în scădere cu 0,9% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2021, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 122,4 (la 1 ianuarie 2021) la 123,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022).

Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a stagnat la 15,8%, în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,2 puncte procentuale (de la 19,3% în 2021 la 19,5% la 1 ianuarie 2022). Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 54,0 (la 1 ianuarie 2021) la 54,4 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2022).

Citește și

În România, care a depășit Croația și Grecia la puterea de cumpărare, doar 57% din populație are acces la canalizare

România continuă să fie o ţară de emigrare, acest fenomen constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării.

Soldul migraţiei internaţionale în anul 2021 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu puţin peste 16.000 persoane.

În cursul anului 2021, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (50,2%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (54,7%).