Amnesty International: Ordinea mondială, în pragul distrugerii; marile puteri, cele mai vinovate. Mențiune ciudată la România

Ordinea mondială construită după 1945 este "în pragul distrugerii", a avertizat secretara generală a Amnesty International, Agnes Callamard, cu prilejul publicării raportului anual al organizaţiei privind situaţia drepturilor omului în lume, transmit AFP şi dpa.

Raportul critică în special Israelul, SUA, Rusia şi China, dar are o mențiune ciudată în dreptul României.

Astfel, deși exemplele date de Amnesty International privind încălcarea drepturilor omului din Români sunt corecte, prestigioasa organizație pornește de la ceea ce consideră a fi o stare de fapt.

”Violența poliției împotriva romilor a rămas predominantă”- scrie Amnesty International la pagina 315 a raportului său, cu privire la situația din România.

Aserțiunea Amnesty International este cel puțin ciudată, în condițiile în care nu are nicio legătură cu realitatea. 

Ce spune Amnesty International despre încălcarea drepturilor omului în România  

Iată însă și prezentarea integrală a situației din România privind încălcarea drepturilor omului.

Documentul integral poate fi consultat la finalul acestui articol, iar capitolul rezervat României este la paginile 314-316.

”Romii au continuat să se confrunte cu segregarea sistemică și discriminarea. Căsătoria și parteneriatul între persoane de același sex au rămas nerecunoscute. Noua legislație riscă să restrângă libertatea de întrunire pașnică și de exprimare în mod disproporționat. Cazurile raportate de violență domestică au crescut. România nu a reușit să ia măsuri adecvate pentru a-și decarboniza economia.

FUNDAL

În 2023 au avut loc numeroase proteste privind, de exemplu, dreptul tinerilor de a avea acces la educație incluzivă fără discriminare sau cenzură, încercări de restrângere a dreptului la protest, drepturile femeilor, salariile mici ale profesorilor, subfinanțarea educației și nevoia de a aborda situația de urgență climatică prin eliminarea treptată a fosilelor. combustibili. Nu au fost raportate incidente majore în timpul protestelor.

Bilanțul României cu privire la punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a rămas cel mai slab din UE, potrivit Rețelei Europene de Implementare și Democracy Reporting International.

DISCRIMINARE

Violența poliției împotriva romilor a rămas predominantă, iar procedurile de investigare a acesteia au fost inadecvate. În martie, o instanță a admis o plângere a doi bărbați romi torturați de poliție în 2021 în orașul Tulcea. În august, rudele unui tânăr care a murit în arestul poliției în orașul Arad au depus o plângere penală împotriva poliției române cu sprijinul ONG-urilor. Dosarul a rămas pe rol la sfârșitul anului.

În august, o femeie de etnie romă, însărcinată, surdă, a fost tratată în mod discriminatoriu și neglijent, după ce i s-a refuzat îngrijirea medicală la un spital din orașul Urziceni din cauza lipsei de facilități adecvate. Drept urmare, a fost nevoită să nască pe trotuar afară. Împotriva spitalului a fost depusă o plângere penală, iar la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a fost depusă o petiție prin care se invocă discriminarea multiplă. Ministerul Sănătății a condamnat incidentul și a deschis o anchetă.

În august, CNCD a constatat că o școală din județul Vâlcea a discriminat indirect elevii romi prin crearea unor clase separate pe criterii de etnie și rezidență. Drept urmare, școala a fost amendată și i s-a acordat un termen de șase luni pentru a remedia situația.

În septembrie, Consiliul Europei a criticat eșecul României de a proteja efectiv romii împotriva discriminării. Acesta a deplâns prevalența discursurilor de ură anti-romi din partea politicienilor. De asemenea, a remarcat puține progrese tangibile în depășirea segregării în educație și locuințe sau în reducerea decalajului dintre romi și restul populației în ceea ce privește accesul la asistență medicală, apă curată și canalizare.

DREPTURILE PERSOANELOR LGBTI

În mai, CEDO a hotărât în cauza Buhuceanu și alții împotriva României că familiile de același sex au nevoie de o anumită formă de recunoaștere legală pentru a le permite să aibă acces la drepturi egale.

În urma sentinței, organizațiile societății civile au îndemnat guvernul să adopte instrumente adecvate de protecție și recunoaștere legală pentru toate familiile, inclusiv pentru familiile părinți LGBTI. La sfârșitul anului, însă, căsătoriile și parteneriatele între persoane de același sex au rămas nerecunoscute.

LIBERTATEA DE EXPRESIE ȘI DE ASAMBLARE

În luna mai, parlamentul a adoptat o propunere legislativă de creștere a pedepselor penale pentru actele de „ultraj” împotriva funcționarilor publici și „tulburarea ordinii și păcii publice”, printre alte infracțiuni. Aceste infracțiuni penale au lipsit de claritate juridică și au restrâns în mod disproporționat drepturile la libertatea de exprimare și de întrunire pașnică. Aproximativ 50 de ONG-uri au exprimat îngrijorări într-o scrisoare deschisă când propunerea a fost introdusă în februarie. Președintele a promulgat legea în iulie.

VIOLENTĂ PE BAZĂ DE GEN

Agențiile de aplicare a legii au înregistrat o creștere a incidentelor raportate de violență domestică comparativ cu 2022.

În februarie, un studiu național ONG a constatat că respondenții au dezaprobat din ce în ce mai mult violența împotriva femeilor, comparativ cu 20 de ani înainte. Cu toate acestea, unul din patru a acceptat că o femeie nu poate ieși fără partenerul ei și 23% că ar putea interzice alegerea prietenilor. Aproximativ 19% dintre respondenți au considerat că „deloc sau puțin grav” dacă o femeie a fost violată după ce a acceptat să viziteze casa unui bărbat. Femeile nu au raportat incidente violente de teamă pentru ele însele sau pentru copiii lor, o neîncredere în autorități, lipsa unor opțiuni alternative de cazare și sentimente de rușine.

DREPTUL LA UN MEDIU SANATOS

Potrivit unui raport Eurostat din ianuarie, România a continuat să se bazeze pe combustibili fosili, inclusiv pe cărbune, pentru 72% din aprovizionarea sa cu energie. În aprilie, a început o consultare cu privire la Strategia pe termen lung a țării pentru a realiza decarbonizarea economiei până în 2050.

ONG-urile au criticat deficiențele în implementarea angajamentelor României de decarbonizare. Ei au denunțat, de asemenea, proiecte, inclusiv defrișări, pentru a permite lucrările miniere și exploatarea gazelor offshore în jurul coastei Mării Negre”.

”Sistemul internațional este în pragul distrugerii”

Revenind la raportul Amnesty International, din Orientul Mijlociu până în Ucraina, din Myanmar în Sudan şi Etiopia, unde se desfăşoară conflicte însoţite de încălcări masive ale drepturilor omului, "toate lucrurile la care am asistat în ultimele 12 luni arată că sistemul internaţional este în pragul distrugerii", consideră secretara generală a organizaţiei.

Astfel, potrivit raportului, "în special în ultimele şase luni, Statele Unite au protejat autorităţile israeliene de orice examinare minuţioasă a multiplelor încălcări ale drepturilor omului comise în Gaza". Or, "utilizându-şi dreptul de veto împotriva unui indispensabil armistiţiu, (SUA) au golit de sens Consiliul de Securitate al ONU", acuză Callamard.

Aceasta lansează un apel la "revitalizarea instituţiilor internaţionale", mai ales printr-o reformă "foarte urgentă a Consiliului de Securitate al ONU şi a dreptului său de veto, pentru ca acesta să nu poată fi folosit în situaţii de încălcare masivă a drepturilor omului".

”Crime monstruoase” ale Hamas, tortura folosită de Rusia

Raportul condamnă "crimele monstruoase ale Hamas din 7 octombrie" 2023, urmate de "lansarea de către Israel a unei campanii de represalii care s-a transformat într-o expediţie punitivă împotriva întregii populaţii".

La 200 de zile de la debutul acestui conflict cu repercusiuni globale, responsabila Amnesty International ridică un semn de întrebare cu privire la rolul instituţiilor internaţionale, "care ar fi trebuit să ia măsuri, dar au dezamăgit", subliniind că "pentru milioane de oameni din lume Gaza simbolizează acum eşecul moral absolut a numeroşi arhitecţi ai sistemului stabilit după al Doilea Război Mondial".

În paralel, "actori puternici" ca Rusia şi China "îşi afişează voinţa de a pune în pericol integralitatea regulilor din 1948", an decisiv pentru construcţia sistemului internaţional actual, atenţionează organizaţia în raportul care documentează "abuzuri flagrante din partea forţelor ruse în cursul invaziei lor din Ucraina, precum şi folosirea torturii şi a altor rele tratamente împotriva prizonierilor de război".

Amnesty denunţă atacurile forţelor ruse "asupra unor zone populate, a infrastructurii energetice civile şi infrastructurii de export al cerealelor", dar şi faptul că "atât forţele ruse, cât şi cele ucrainene au folosit muniţie cu dispersie, în pofida riscurilor acesteia pentru civili".

Inteligența Artificială nereglementată, o ”amenințare uriașă”

La rândul său, China a acţionat împotriva dreptului internaţional "protejând armata din Myanmar" şi închizând ochii la atacurile împotriva populaţiei, în plin război civil, consemnează raportul.

Amnesty International atrage pe de altă parte atenţia în raport asupra creşterii influenţei inteligenţei artificiale (IA), pe care o consideră o sursă de preocupare întrucât poate accelera propagarea informaţiilor false sau a prejudecăţilor cu caracter rasist.

Organizaţia acuză marile companii tehnologice că ignoră sau minimalizează această ameninţare, mai ales în 2024, an cu evenimente electorale majore în lume, inclusiv în SUA, India, Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

"Proliferarea şi desfăşurarea nereglementată a tehnologiilor cum sunt IA generativă, recunoaşterea facială şi programele-spion" reprezintă o "ameninţare uriaşă", în faţa căreia guvernele trebuie să ia "măsuri legislative şi de reglementare solide", cere Amnesty International.